Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Casa Prișcu” – o locuință beton și la propriu, și la figurat!

Așadar, punem toate luminile pe fosta casă a inginerului Radu Prișcu, hidrotehnicianul care a proiectat colosul de beton al Barajului Vidraru. La fel de trainică, construită în același an cu inaugurarea barajului – 1966 – s-a dovedit și locuința domnului Prișcu din cartierul bucureștean Primăverii, acum reședința unei familii faine cu doi copii și un labrador. 


Acum imaginează-ți următorul scenariu – afli că tocmai te-ai îndrăgostit de casa “părintelui” hidrotehnicii românești, o cumperi și vrei musai să se vadă. Așa că decizi și ceri unei echipe de arhitecți – arh. Dan Enache, arh. Călin Radu, arh. Alice Ioniță / LAMA ARHITECTURA – să includă istoria în decor și să “vorbească” și despre fostul proprietar celebru, nu doar despre tine. Zis și făcut, în vreo doi ani de șantier. Dar, după muncă, vine și răsplata – proiectul îndrăzneț a fost inclus de Anuala de Arhitectură 2018 în secțiunea “Amenajări de interior”.

“Legătura cu trecutul casei a fost cea care a ghidat demersul intervenției, bineînțeles adaptând totul la nevoile de confort actuale”, începe povestea arhitectul Dan Enache.

Casa a primit oareșce accente industriale, dar a rămas caldă, veselă și primitoare. Un adevărat cămin suficient de spațios încât să te joci ba cu prezentul, ba cu trecutul ori viitorul – să experimentezi, să faci și să desfaci cu… dedicare.

“Pentru pereți am ales finisaje care să rezoneze cu perioada construcției inițiale (tinci de ciment); în zona de dining de la parter am preferat să desfacem tencuiala plafonului și să lăsăm vizibil betonul plăcii originale, ca o trimitere directă la proprietarul inițial al casei; am păstrat travertinul pardoselii din parter și mozaicul original al scării către etaj”, ne explică arhitectul.

Abia după ce ne-am oprit cu numărătoarea locurilor de la masa mare (mai mult de 10), am analizat, în detaliu, biblioteca. Firește că “documentarea” s-a întâmplat din confortul scaunului-ou!

“Elementul central al casei este biblioteca – se desfășoară pe două niveluri și leagă funcțional și vizual zona de dining, de la parter, cu zona de living, de la etaj. A fost realizată într-o manieră industrială, cu o structură metalică din profile U și plasă metalică”.

Coborâm, ne întoarcem la masă și reluăm numărătoarea. 1, 2, 3,… Masa, care ar putea să ți se pară supradimensionată, împreună cu bancheta care o acompaniază, este gândită ca un loc de activitați și socializare, o prefață a livingului de la etaj. Ocazii de musafiri să fie, că loc de petrecut e destul!

Rămânem la inginerie-filosofie și te invităm în birou, o cameră serioasă, unde inspirația pare să te “vâneze” din fiecare colț al încăperii decorată în nuanțe neutre.


Dacă n-ai știi că în casa minunată există și un dormitor simpatic, zău că ai putea face nopți albe pe canapeaua din birou, desenând planuri și visuri, cam la fel de mari ca Barajul Vidraru.

Desigur, o să te trezești imediat ce intri în baie și te speli pe ochi. Vezi totul mai clar, în alb-negru.


Pentru că viața, așa cum știi, are și accente de roz, încheiem vizita istorică cu un garaj memorabil. Privește lumina spoturilor! 

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în capitală și în diaspora. Intenția organizatorilor pentru ediția anului 2018 a fost de a identifica coeficientul de plusvaloare pe care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane, iar tema a fost “de utilitate publică”. Citește aici interviul cu noul președinte OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu.

Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Amenajări de interior” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2018 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: prin LAMA ARHITECTURA

Articol preluat de pe Designist.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Lipseste lumina ambientala intr-un abuz de spoturi (task and wall wash only).
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult