Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Căsătoria dintre o femelă și un mascul homo. Sapiens?

   Sfinții părinți fac socoteala semnăturilor adunate pentru baterea în cuie în Constituție a cuvintelor bărbat și femeie cu privire la căsătorie. N-am nicio îndoială că vor strânge mai mult de 500.000, așa cum a trasat sarcină Ultrafericitul Daniel, Bossul BOR. Nu se propune aruncarea homosexualilor de pe clădiri, după modelul ISIS, dar relațiile conjugale între indivizi de același sex sunt văzute ca un păcat care va distruge neamul românesc.

Firește, Biserica are dreptul, ca orice asociație de cetățeni, să susțină o inițiativă de schimbare a Constituției României. Dar și subsemnatul, în calitate de cetățean, am dreptul să pun niște întrebări. De pildă:

1. Cauza scăderii constante a populației României este homosexualitatea? Sau faptul că, din pricina condițiilor economice și de calitate a vieții, precum și din alte motive, cuplurile heterosexuale fac mai mult sex decât copii? Sau plecările masive în străinătate ale românilor?

2. Mărturisesc că i-am simpatizat pe homo bărbați de când eram tânăr: datorită lor, îmi rămâneau mie mai multe fete frumoase și, pe atunci, toate fetele aveau farmecul lor. Întreb, carevasăzică: dacă homosexualitatea e o deviere de la actul sexual normal, sexul anal sau oral între o femeie și un bărbat e normal?

3. BOR poate avea o reglementare internă prin care să permită oficierea slujbei de căsătorie numai între o femelă și un mascul de homo sapiens. Statul nu se poate opune, ceremonialul religios aparținând Bisericii și celor care cred în ea.

Dar cu ce drept vrea BOR ștergerea din Constituția după care ne conducem toți, credincioși și noncredincioși, hetero și homosexuali, onaniști, fetișiști sau abstinenți, plătitori de impozite, a posibilității ca două persoane de același sex să încheie un contract civil, numit căsătorie sau altfel, în urma căruia partenerii să beneficieze de drepturi de reprezentare, locative, patrimoniale, de moștenire etc.? Nu înseamnă asta o încălcare a drepturilor omului?

4. Homosexualitatea, zice Sfânta Scriptură, e diavolească, dar care este orientarea sexuală a Diavolului? Subsemnatul cred că Nefârtatul e bisexual, deoarece ne-o trage tuturor, bărbați și femei, fără discriminare. Aș vrea însă și opinia unor credincioși sau teologi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult