Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cât „câștigi” dacă îți cumperi anumite bunuri pe firmă? Studiu de caz: achiziția unui telefon de 7.400 de lei

telefon mobil -

 foto: Maria Kraynova / imageBROKER / Profimedia

Atunci când achiziționăm anumite bunuri prin intermediul firmei, este important să înțelegem beneficiile fiscale potențiale, dar și limitele legale. Trebuie subliniat de la început că nu orice cheltuială poate fi justificată pe o societate comercială; Codul Fiscal prevede că achizițiile trebuie să fie direct legate de desfășurarea activității și de domeniul de activitate al firmei.

Pentru a ilustra concret aceste aspecte, ne vom concentra pe un exemplu practic, inspirat de experiența unui client.

De exemplu, un client mă întreabă: “Vreau să-mi iau un telefon pe firmă. A apărut un model nou, pot să-l cumpăr pe firmă?” Fără a intra în detalii despre brand, valoarea telefonului, conform site-urilor de comerț online, este de 7.400 lei. Dacă ar cumpăra acest telefon ca persoană fizică, din bani proprii, adică din dividendele obținute de la firmă, ar plăti întreaga sumă de 7.400 lei, fără niciun beneficiu fiscal.

Să luăm, însă, cel mai favorabil scenariu pentru firmă: societatea este plătitoare de TVA și impozit pe profit. Dacă achiziționează telefonul pe firmă, îl putem justifica ca fiind necesar pentru desfășurarea activității — nu cumpărăm schiuri sau un yacht, ci un telefon.

Puteți observa din acest calcul faptul că, ok, plătesc 7.400 de lei la magazinul de unde cumpăr telefonul. Fiind plătitor de TVA, 21% din această valoare îmi poate fi dedus. O să plătesc mai puțin TVA la bugetul de stat. Adică, vedeți, din calcule, valoarea telefonului fără TVA ar fi de 6.116 lei. Deci aproape 1.300 de lei din valoarea lui este TVA-ul pe care eu mi-l deduc, deci ca și cum „câștig” acești bani.

Faptul că mi-am luat un bun pe firmă și valoarea lui este peste 2.500 de lei – vedem că e 6.000 și ceva, fără TVA – implică faptul că acest bun trebuie amortizat, trebuie pus pe cheltuieli treptat pe firmă, nu deodată. Dar la telefoane, perioada aceasta de amortizare este de doi ani. Asta înseamnă că, în acești doi ani, nu deodată, dar recuperez 16% din valoarea telefonului la calculul impozitului pe profit. O să plătesc impozit pe profit mai mic. Și atunci, vedeți, din 6.116 lei, scădem impozitul de 16%, adică înmulțim cu 84% – așa se face calculul, nu împărțim la 1,16 ca la TVA. TVA-ul trebuia scos din acea sumă, era inclus. Aici, impozitul pe profit e 16% din valoare și de aceea se înmulțește cu 84%. Practic, valoarea netă rămasă, după ce mi-am scăzut impozitul pe profit, este de 5.137 lei. Practic, vedeți, cam 1.000 de lei mai câștig, și de aici, de la impozitul pe profit.

Și faptul că mi-am luat telefonul din banii firmei, în loc să-mi scot dividende – am mers pe ideea anului 2026 – vedeți, mai „ câștigăm” și impozitul pe dividende. Este ca și cum telefonul, în final, ne costă 4.315 lei. Deci, din 7.400, luând acest telefon pe firmă, valoarea lui scade cam la 4.300 de lei, ceea ce înseamnă că „am câștigat” vreo 3.000 de lei și ceva, făcând această achiziție pe firmă. Cazul acesta este al unei firme plătitoare de TVA și de impozit pe profit.

Acum, dacă nu ești plătitor de TVA, nu mai recuperezi acel TVA de 21%. Fiecare poate să-și ajusteze calculul în funcție de situația lui. Dacă este microîntreprindere, oricum plătește 1 sau 3% din venituri. Cheltuielile nu ajută în calculul impozitului, dar câștig 16% impozitul pe dividende, și atunci tot este ca și cum am ieșit un pic în plus. Deci, atunci când puteți să achiziționați bunuri pe care le utilizați, bineînțeles și în folosul firmei, este rentabil să facem achiziția pe societate. Pentru că, vedeți cazul acestui telefon - de la 7.400 de lei pe care i-aș plăti, dacă îl iau pe firmă, telefonul ajunge în final să mă coste doar 4.315 lei, și e ca și cum „am câștigat” aproximativ 3.000 de lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • A fost omis un mic amănunt. Bunurile luate pe firmă nu mai sunt în proprietatea persoanei fizice ci a firmei.
    E interesant de știut ce se întâmplă cu telefonul și cu toate celelalte bunuri achiziționate pe firmă, în cazul - Doamne feri!!! - a insolvenței.
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult
sound-bars icon