Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce a promis, ce a făcut și, cel mai important, ce urmează să facă: ce observăm la o lectură atentă a programului de guvernare

Liviu Dragnea pierde

(Foto: Inquam Photos)

Am analizat cum stă PSD la îndeplinirea celebrului Program de guvernare, după un an de stat la putere și trei premieri schimbați. Și m-am uitat și la ce ne propune noul program de guvernare.

Ce-am avut și ce-am pierdut

În Guvernometrul Factual puteți găsi fiecare dintre măsurile propuse și gradul de realizare. O abordare numerică / statistică nu este însă una care să spună adevărul până la capăt, pentru că măsurile propuse diferă ca grad de impact asupra populației (de exemplu, măsura „adoptarea unei noi legi a pensiilor” are un impact mult mai mare decât o măsură precum „în relaţia strategică cu Bulgaria, se va urmări aprofundarea cooperării”).

Principalele măsuri realizate includ:

* Măsurile legate de creșterea salarizării în sectorul bugetar;

* Măsurile legate de mutarea contribuțiilor sociale și impozitul pe venit de 10%;

* Acreditarea autorităților de management pentru fondurile europene;

* Măsurile legate de unele subvenții din agricultură;

* Alocarea a 2% din PIB în bugetul de stat pentru Apărare începând cu 2017.

Principalele măsuri nerealizate includ:

* Absorbția fondurilor europene este sub nivelul așteptat (chiar și trasă mult în sus de plățile din agricultură);

* Adoptarea unei noi legi a pensiilor;

* Salarizarea din domeniul sanitar de la 1 ianuarie 2018 trebuia să fie cuprinsă între 1200-3600 euro pentru medici, iar asistenții medicali ar fi trebuit să aibă o creștere de 100%;

* Investițiile publice ar fi trebuit să depășească anual 6% din PIB și s-au aflat semnificativ sub acest procent;

* Impozitul pe venit ar fi trebuit să meargă în proporție de 100% la autoritățile locale (cu excepția Bucureștiului care primește 90%, celelalte autorități locale primesc 72.5%)

Așadar, trăgând linie și adunând, Guvernul PSD-ALDE nu a reușit (din fericire, câteodată) să îndeplinească tot ce a promis. Printre promisiunile nerealizate sunt și proiecte-fanion, din care cei aflați la putere au făcut mare tam-tam (înființarea Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare e un astfel de exemplu).

Tot la categoria „în afara programului de guvernare” intră însă și cele două teme majore ale anului ce au trecut – haosul din „revoluția fiscală” cu toate bâjbâielile din această zonă și modificarea legilor cu impact asupra justiției.

Ce urmează?

În noul program de guvernare, coaliția de la guvernare și-a mai îndulcit ambițiile. Cel puțin stilistic. Termenele de implementare sunt mai volatile, măsurile concrete sunt înlocuite de „principii” și metaforele zburdă prin unele domenii. Dau exemplu doar una dintre ele: „Este ceva ideal? Este prea mult ceea ce își poate dori un cetățean? Există în România de azi cetățeni care să nu aibă cel puțin una din aceste nevoi simple?”, pe restul le găsiți în programul de guvernare.

O parte puțin remarcată, dar extrem de interesantă, este aceea că programul de guvernare cuprinde, la distanță de 169 de pagini, două indicii importante despre cum se raportează această coaliție cu privire la domeniile care au stârnit cea mai mare neliniște în rândul cetățenilor în anul ce a trecut – mediu de afaceri și justiție. Pentru ambele, PSD pare că năzuiește la un nou început, la ștergerea cu buretele a trecutului, la o „nouă șansă”:

„Restartarea mediului de afaceri - Prin introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare.” (pagina 68)

„Și în sistemul judiciar vom aplica aceleași principii descrise la mediul de afaceri, în sensul în care vom susține necesitatea dezbaterii și adopării unui moment de reinceput inaintea intrarii in anul centenar.” (pagina 237)

Așa că eu zic să ne ținem bine de civism. Guvernanții sunt dispuși să se ierte pe ei și pe ai lor.

Însă ceea ce mi-a rămas cel mai puternic în minte după această lectură este un sentiment de disconfort profund legat de această exprimare:

„Răspunsul este simplu și în același timp foarte complex: cel care trebuie să aibă grijă de nevoile cetățeanului este statul, prin toate structurile sale administrative.”

Cred că actuala coaliție de guvernare nu a înțeles încă faptul că Statul nu poate fi în tot și toate. Că cetățenii României, în anul în care ei au creat haos în fiscalitate și justiție, s-au trezit. Că nu le mai trebuie doar un tătuc. Că uneori au nevoie de dreptate. Nu doar de noi începuturi. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Breaking news la varan-tv:lovitura pentru statul paralel...
    Storceasca s-a prostit rau in ultimii ani.statul paralel sunt parazitii ce nu vor sa raspunda in fata legii ,se ascund dupa imunitatea parlamentara.
    Livache ii baga cu forta pe romani in clasa mijlocie saracindu-i pe cei ce-au investit in tara asta nu in Bulgaria ca diva de la funduri europene...
    Vasilica e numita,nu aleasa,deci sa plece acasa...
    Nu mai pot gandi logic si coerent intr-o tara in care impostura si hotia sunt litere de lege.Oare m-ar putea medita Daea?Fiindca poate...
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult