Elena Calistru

Nu Mercosur e problema. Problema e să te prefaci surprins după 25 de ani. (În imagine, câțiva oameni iau niște cartofi în timp ce un angajat de la Bruxelles Propreté curăță zona, după ce un fermier și-a golit tractorul plin cu cartofi în piața principală Grand-Place - Grote Markt, sâmbătă, 10 ianuarie 2026, la Bruxelles. Fermierii protestează împotriva posibilei semnări a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur - Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay/ Foto: Profimedia)

Nu s-a prăbușit nimic spectaculos. Nu a fost o explozie. Mai degrabă o alunecare lentă, constantă. Ca atunci când îți dai seama, prea târziu, că apa fierbe de ceva vreme.

Aseară, în stradă, s-a strigat mult „demisia” pentru două nume: Lia Savonea și Cătălin Predoiu. Pentru primul personaj, după documentarul Recorder, totul poate fi rezumat brutal de simplu: „mă sună Lia”. Atât. O propoziție care spune mai mult despre starea justiției decât sute de pagini de rapoarte. Foto: Profimedia

Mă scuzați, poate sunt eu într-o dispoziție mai puțin optimistă decât de obicei. Nu, nu s-a întâmplat nimic. Tocmai de asta m-au luat pitipacii. Pentru că azi am realizat, într-o discuție cu un jurnalist străin, că nu s-a întâmplat nimic. Nici măcar nu a început să se întâmple ceva. Nu în locurile în care contează - justiție, buget cheltuit aiurea, administrație. foto Inquam Photos / George Călin

Dacă Guvernul României nu înțelege că luna de miere s-a terminat, avem o mare problemă. Și se vede azi, din discuția cu pilonul 2/ pensiile administrate privat. Pentru că lumea în România suportă multe. Și înțelege multe. Dar cred că nu suportă aroganța. Care uneori se traduce și din „lasă că înțelegeți voi”. foto: Inquam Photos / George Călin

Permiteți-mi să fluier nițel în biserică și să spun că am niște sentimente tare amestecate legate de discuția cu înmormântarea președintelui Iliescu.

Când citești că Uniunea Europeană, acest uriaș economic, acceptă un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor către SUA și promite cumpărături de energie și echipamente americane de sute de miliarde, nu poți să nu te întrebi în ce realitate trăim. Când media tarifelor noastre era de vreo 5% și acum ajungem la 15%, iar industrii precum cea auto – cu mii de joburi în lanțurile de aprovizionare românești – sunt taxate, se simte ca un pas înapoi. foto: Profimedia

Tot citesc și aud voci care explică faptul că Președintele Nicușor Dan ar trebui să fie „rațional”, „rezonabil” sau să își ceară scuze că a promis că nu mărește TVA. Sunt de acord că e genul de promisiune pe care nu ar trebui să o facă cineva atât de explicit. Însă, cu toate astea: foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Ce ar trebui acum? Să ne trezim naibii pe bune. Nu în conștiință, ci în realism. Să ne uităm în jurul nostru și să vedem că lumea o ia razna și că nu ne permitem să ne sabotăm din interior sau să fim vulnerabili la sabotaje din exterior. foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

Motivul pentru care mi se pare mai înfricoșătoare lumea de acum decât cea de acum aproape fix 3 ani este că nu doar pare că Europa nu s-a întărit mai bine între timp. Dimpotrivă, societățile sunt acum mai vulnerabile și mai polarizate. Au trecut peste noi anxietăți de tot felul, o inflație cumplită și un război hibrid de uzură pentru care cei care vor dispariția democrației liberale sunt oricum mult mai bine antrenați. Și au mai multă carne de tun. Și răbdare. foto: David GANNON / AFP / Profimedia