Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce e în spatele și ce e în fața măcelăriei Hamas

Atacul Hamas asupra Israelului este un act masiv de terorism ucigaș, dar unul și mai mare de terorism sinucigaș. 

În spatele măcelăririi și răpirii civililor, tineri, femei și copii, atât israelieni, cât și turiști din SUA și Europa, pot fi Iranul – nemulțumit de cursul spre normalizare al relațiilor Israelului cu țările arabe, în primul rând Arabia Saudită – și Rusia: un alt focar de conflict sângeros reduce presiunea asupra războiului dus de Putin împotriva Ucrainei cu metode similare, omorârea țintită a civililor. Dar Iran și Rusia sunt departe în spate. În fața acestor atrocități dincolo de uman, și aproape, se află palestinienii din suprapopulata Fâșie Gaza.

Știți cum arată Gaza? Ca o adunătură de Ferentari și Rahove în deșert. În Gaza nu crește nimic, nu există agricultură, nici industrie, orașele sunt niște aglomerări de blocuri jupuite și murdare, cu gunoaie covor printre ele. În schimb, vezi circulând peste tot vehicule negre 4x4 cu mitraliere montate pe ele.

Energia electrică, apa, combustibilii, alimentele, toate vin din Israel. Palestinienii din Gaza trec granița, se duc să muncească pe teritoriul evreiesc și cară acasă de acolo sarsanale cu alimente și produse de uz curent.

Gaza este un bolnav uriaș, hrănit și ventilat artificial de evrei.

Ca în aceste condiții să te năpustești asupra simplilor israelieni, exterminându-i într-o veselie, înseamnă și să-ți condamni propriii conaționali. Pentru extrema dreaptă, reprezentată de cinicul fără scrupule Netanyahu, puternic contestat prin uriașe demonstrații cetățenești, atacul Hamas vine mânușă, la fel ca pentru Iran sau Rusia. Cu siguranță, amenințarea rostită de el, că vor trece Gaza prin foc și sabie, va fi pusă în practică. Este deja.

Dincolo de orice socoteli politice internaționale, cu cuțitele cu care i-au ucis pe tinerii dansatori și cântăreți la Festivalul de la granița Israel-Gaza, asasinii Hamas au retezat tuburile aparatelor din Israel care țineau Gaza în viață. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult