Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce e în spatele și ce e în fața măcelăriei Hamas

Atacul Hamas asupra Israelului este un act masiv de terorism ucigaș, dar unul și mai mare de terorism sinucigaș. 

În spatele măcelăririi și răpirii civililor, tineri, femei și copii, atât israelieni, cât și turiști din SUA și Europa, pot fi Iranul – nemulțumit de cursul spre normalizare al relațiilor Israelului cu țările arabe, în primul rând Arabia Saudită – și Rusia: un alt focar de conflict sângeros reduce presiunea asupra războiului dus de Putin împotriva Ucrainei cu metode similare, omorârea țintită a civililor. Dar Iran și Rusia sunt departe în spate. În fața acestor atrocități dincolo de uman, și aproape, se află palestinienii din suprapopulata Fâșie Gaza.

Știți cum arată Gaza? Ca o adunătură de Ferentari și Rahove în deșert. În Gaza nu crește nimic, nu există agricultură, nici industrie, orașele sunt niște aglomerări de blocuri jupuite și murdare, cu gunoaie covor printre ele. În schimb, vezi circulând peste tot vehicule negre 4x4 cu mitraliere montate pe ele.

Energia electrică, apa, combustibilii, alimentele, toate vin din Israel. Palestinienii din Gaza trec granița, se duc să muncească pe teritoriul evreiesc și cară acasă de acolo sarsanale cu alimente și produse de uz curent.

Gaza este un bolnav uriaș, hrănit și ventilat artificial de evrei.

Ca în aceste condiții să te năpustești asupra simplilor israelieni, exterminându-i într-o veselie, înseamnă și să-ți condamni propriii conaționali. Pentru extrema dreaptă, reprezentată de cinicul fără scrupule Netanyahu, puternic contestat prin uriașe demonstrații cetățenești, atacul Hamas vine mânușă, la fel ca pentru Iran sau Rusia. Cu siguranță, amenințarea rostită de el, că vor trece Gaza prin foc și sabie, va fi pusă în practică. Este deja.

Dincolo de orice socoteli politice internaționale, cu cuțitele cu care i-au ucis pe tinerii dansatori și cântăreți la Festivalul de la granița Israel-Gaza, asasinii Hamas au retezat tuburile aparatelor din Israel care țineau Gaza în viață. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult