Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ce îi mai explodează în față României

 • Chiar mai rău decât condamnarea în sine, rana gravă în imagine pentru Simona Halep este făcută și foarte greu, dacă nu imposibil, de reparat. Nu cred, în continuare nu cred, că Simona și-a introdus în organism acea substanță în mod conștient, pentru a-și îmbunătăți performanța sportivă. Dar, de asemenea, nu cred că tot ce a făcut ea în ultimii aproape 2 ani e bine. Sunt niște lucruri care trebuie spuse.

1. Nu pot fi de acord cu modul în care i-a concediat, peste noapte (cum îi e obiceiul), pe antrenorii ei, Adrian Marcu și Daniel Dobre.

2. A fost necugetat gestul de a-și înlocui toată echipa cu una străină, pe care n-o cunoscuse până ieri, punându-și soarta în mâinile ei. 

3. Roxadustatul, medicament rar, periculos, cu trasee speciale, nu putea să ajungă în Simona din întâmplare. Teoria avocaților ei, cu suplimentul alimentar comercial comun contaminat cu așa ceva, este, în primul rând, înainte de considerente chimice sau biologice, țipătior de ilogică. Am demonstrat asta pe larg, nu o dată, nu mai repet.

4. Pe cale de consecință, plauzibilă este ipoteza că cineva i-a dat această substanță Simonei, fără ca ea să aibă habar ce ia. Or, niciun demers al Simonei și avocaților nu s-a îndreptat asupra staff-ului condus de Mouratoglou. Să nu uităm ce-a spus la cald, când a izbucnit scandalul: „Mă simt trădată”.

5. Acum, după sentință, ar fi trebuit ca Simona să iasă public în conferință de presă, însoțită de un avocat, un expert, și să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Nu să dea un comunicat pe net.

Căci, meciul ei cel mai greu nu mai e unul pentru titluri în tenis. Acum, trebuie să lupte pentru a-și apăra titlul de om cinstit.

• Un element trecut cu vederea în scandalul care a dus la întreruperea meciului România-Kosovo zeci de minute și va atrage sancțiuni pentru naționala României este cel de-al doilea banner, „Basarabia e România”, ridicat două rânduri mai sus față de cel cu „Kosovo e Serbia”. Cioporul de indivizi în negru și cu bărbi, un soi de talibanci de Bărăgan, tovarășii lui G. Simion de la AUR, fac astfel nimic altceva decât jocul Rusiei. Căci propaganda Kremlinului zice așa: „Granițele trebuie revizuite. Kosovo să meargă la Serbia, Basarabia la România, noi să stăpânim Crimeea și Ucraina până la Nipru, iar ce mai rămâne să se împartă între Polonia, Ungaria și România”. „Generozitatea” rusească e de înțeles dacă o legăm cu declarația generalului cu 3 stele Andrei Mordvicev, comandant al Forțelor Centrale Ruse din Ucraina, recent avansat de Putin: „Dacă vorbim despre Europa de Est, ceea ce va trebui să facem, s-o eliberăm, sigur că o să ia mai mult timp. Da, absolut, Ucraina e doar începutul”. Carevasăzică, luați voi ce vreți, că până la urmă tot venim și vă ocupăm pe toți, cu totul.

 N-am văzut arborându-se pe undeva prin această țară o pancartă pe care să scrie: „România este UE. Basarabia trebuie să fie”.

P.S.

Când Bruta Rusă o să vrea să atace România, ceea ce, cum zicea mai sus generalul Mordvicev, urmează să se întâmple, o s-o facă cu ceva mai mult decât niște drone aruncate pe câmp ca să sperie localnicii din Plauru sau Ceatalchioi și să pună la colectat fiare vechi Armata Aerului din România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult