Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ce îi mai explodează în față României

 • Chiar mai rău decât condamnarea în sine, rana gravă în imagine pentru Simona Halep este făcută și foarte greu, dacă nu imposibil, de reparat. Nu cred, în continuare nu cred, că Simona și-a introdus în organism acea substanță în mod conștient, pentru a-și îmbunătăți performanța sportivă. Dar, de asemenea, nu cred că tot ce a făcut ea în ultimii aproape 2 ani e bine. Sunt niște lucruri care trebuie spuse.

1. Nu pot fi de acord cu modul în care i-a concediat, peste noapte (cum îi e obiceiul), pe antrenorii ei, Adrian Marcu și Daniel Dobre.

2. A fost necugetat gestul de a-și înlocui toată echipa cu una străină, pe care n-o cunoscuse până ieri, punându-și soarta în mâinile ei. 

3. Roxadustatul, medicament rar, periculos, cu trasee speciale, nu putea să ajungă în Simona din întâmplare. Teoria avocaților ei, cu suplimentul alimentar comercial comun contaminat cu așa ceva, este, în primul rând, înainte de considerente chimice sau biologice, țipătior de ilogică. Am demonstrat asta pe larg, nu o dată, nu mai repet.

4. Pe cale de consecință, plauzibilă este ipoteza că cineva i-a dat această substanță Simonei, fără ca ea să aibă habar ce ia. Or, niciun demers al Simonei și avocaților nu s-a îndreptat asupra staff-ului condus de Mouratoglou. Să nu uităm ce-a spus la cald, când a izbucnit scandalul: „Mă simt trădată”.

5. Acum, după sentință, ar fi trebuit ca Simona să iasă public în conferință de presă, însoțită de un avocat, un expert, și să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Nu să dea un comunicat pe net.

Căci, meciul ei cel mai greu nu mai e unul pentru titluri în tenis. Acum, trebuie să lupte pentru a-și apăra titlul de om cinstit.

• Un element trecut cu vederea în scandalul care a dus la întreruperea meciului România-Kosovo zeci de minute și va atrage sancțiuni pentru naționala României este cel de-al doilea banner, „Basarabia e România”, ridicat două rânduri mai sus față de cel cu „Kosovo e Serbia”. Cioporul de indivizi în negru și cu bărbi, un soi de talibanci de Bărăgan, tovarășii lui G. Simion de la AUR, fac astfel nimic altceva decât jocul Rusiei. Căci propaganda Kremlinului zice așa: „Granițele trebuie revizuite. Kosovo să meargă la Serbia, Basarabia la România, noi să stăpânim Crimeea și Ucraina până la Nipru, iar ce mai rămâne să se împartă între Polonia, Ungaria și România”. „Generozitatea” rusească e de înțeles dacă o legăm cu declarația generalului cu 3 stele Andrei Mordvicev, comandant al Forțelor Centrale Ruse din Ucraina, recent avansat de Putin: „Dacă vorbim despre Europa de Est, ceea ce va trebui să facem, s-o eliberăm, sigur că o să ia mai mult timp. Da, absolut, Ucraina e doar începutul”. Carevasăzică, luați voi ce vreți, că până la urmă tot venim și vă ocupăm pe toți, cu totul.

 N-am văzut arborându-se pe undeva prin această țară o pancartă pe care să scrie: „România este UE. Basarabia trebuie să fie”.

P.S.

Când Bruta Rusă o să vrea să atace România, ceea ce, cum zicea mai sus generalul Mordvicev, urmează să se întâmple, o s-o facă cu ceva mai mult decât niște drone aruncate pe câmp ca să sperie localnicii din Plauru sau Ceatalchioi și să pună la colectat fiare vechi Armata Aerului din România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult