Cele mai scumpe 15 minute din istoria României: 710 milioane de euro. Ce mi se pare ciudat la decizia Consiliului Concurenței împotriva băncilor

Pe 7 iunie 2026, Consiliul Concurenței a anunțat amenzi de aproximativ 710 milioane de euro (3,73 miliarde de lei) aplicate unui număr de zece bănci, pentru coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Temeiul invocat este dublu, Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Este cea mai mare sancțiune din istoria autorității, iar decizia a fost luată în unanimitate de plenul instituției. Președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, a insistat că sancțiunea „se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR”.

Constatarea, în formularea Consiliului, sună așa: în fereastra de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să rămână independente, băncile și-au transmis reciproc informații confidențiale și strategice și s-au aliniat după cotațiile concurenților. Efectul, spune autoritatea, ar fi fost un ROBOR mai ridicat, care i-ar fi avantajat pe creditori și i-ar fi lovit pe debitorii cu rate raportate la indice. Ancheta a pornit la finalul lui 2022, a durat aproape patru ani și a trecut prin etapa obligatorie de avizare a Comisiei Europene. Decizia este executorie, încasarea revine ANAF, iar băncile o pot ataca la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării; tot de la motivare curg și cele 60 de zile în care trebuie să prezinte planuri de eliminare a practicilor.

ROBOR rămâne rata de referință a pieței monetare interbancare. Atinge creditele în lei contractate înainte de 2019 și netrecute la IRCC, finanțările companiilor și ale unor entități publice.

Cum se stabilește ROBOR

În jurul orei unsprezece fără un sfert, în fiecare zi lucrătoare, băncile din panel introduc cotația ROBOR într-un terminal Reuters. În sfertul de oră care precede fixingul, cotațiile sunt vizibile reciproc. Aici se așază întreaga construcție a Consiliului: dacă o bancă vede cotația celeilalte, se poate lua după ea. Vizibilitatea devine, în lectura autorității, ocazia coordonării.

Problema acestei lecturi ține de cine a desenat fereastra. Felul în care se calculează indicele, modul în care se introduc cotațiile, durata și mecanica fixingului sunt reglementate de Banca Națională. Cu alte cuvinte, Consiliul sancționează un comportament care se petrece înăuntrul unei proceduri pe care o supraveghează și o normează o altă autoritate a statului. Banca pedepsită urma regula. Regula prevedea vizibilitatea.

Comparația cea mai la îndemână vine de la pompă. O benzinărie afișează la stradă prețul la benzină și la motorină. A doua benzinărie, peste drum, își afișează și ea prețurile, la vedere pentru oricine trece. Logica deciziei spune că a doua benzinărie, fiindcă a putut vedea prețul primei și fiindcă l-a pus pe-al ei la geam, s-a înțeles cu prima. Vine Consiliul și o lovește cu rigla peste degete, pentru un afișaj pe care chiar regula îl cere. Cam asta reproșează autoritatea băncilor: că au pus cifra la geam, în sfertul de oră în care regula spune că trebuie pusă la geam.

Palma guvernatorului

Tensiunea aceasta a ieșit la suprafață cu mult înaintea amenzii. Pe 20 aprilie, guvernatorul Mugur Isărescu a aplicat raportului o palmă instituțională publică. Spunea că l-a parcurs într-un weekend, fiindcă are 800 de pagini, că începe bine și explică în mod corect ce este ROBOR, după care ajunge la concluzia că băncile s-au cartelizat, ignorând că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat, altfel politica monetară a BNR nu se transmite în economie. A pus și o întrebare incomodă: „Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște «șmecheri», de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut?”. A adăugat că discuția pe tema ROBOR a reapărut, tulbură societatea românească și că își dă seama cât de periculoasă e. „Bietul ROBOR e tăvălit și făcut marele dușman al României”, a spus guvernatorul.

Ironic e că ancheta s-a deschis în toamna lui 2022, la scurt timp după ce același Isărescu declarase, în august, că băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Declanșatorul investigației și criticul ei cel mai sonor sunt aceeași persoană. În ziua deciziei, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a ținut să precizeze că hotărârea „nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR”. Două instituții ale statului, banca centrală și autoritatea de concurență, citesc aceeași fereastră de un sfert de oră în două feluri ireconciliabile.

Ce mi se pare ciudat

Normal ar fi ca decizia să fie întâi transmisă celor vizați de ea, ca să se poată apăra, să aducă argumente. De data asta, nu. Cuantumurile au ajuns în presă înaintea deciziei motivate transmise băncilor. Banca Transilvania confirmă, în comunicatul ei, că a aflat sumele din presă, contrar uzanțelor și regulilor de procedură, fără să fi primit comunicarea oficială scrisă. Motivarea ar urma să apară abia peste o lună.

La o conferință de presă, președintele Consiliului a oferit primele explicații, înainte ca decizia motivată să fie publică. A descris un ansamblu de probe care, spune el, ar trebui citite împreună, doar că nu le-a numit: a pomenit comunicări între bănci, metodologii puse la punct în comun și faptul că, în fereastra de fixing, fiecare bancă putea vedea cotația celorlalte. „Nu e un cartel”, a spus Chirițoiu, băncile nu s-au întâlnit într-o sală ca să fixeze rata. „Băncile puteau să vadă ce cotează celelalte în perioada de fixing”, a explicat el, iar asta, în lectura autorității, a viciat procesul. Probele concrete, în schimb, rămân deocamdată descrise la modul general, fiindcă documentul care le cuprinde nu e încă public.

Bogdan Chirițoiu conduce Consiliul Concurenței din 2009, e la al treilea mandat, iar acesta i se încheie la finalul acestei luni; din iulie, instituția intră într-un interimat de cel mult un an. Mandatul de cinci ani poate fi reînnoit, după ce plafonul de două mandate a fost scos din lege, așa că teoretic poate urma și un al patrulea. Procedura de numire trece prin mai multe mâini: candidatul e propus de Colegiul Consultativ al Consiliului, primește avizul Guvernului, e audiat în comisiile parlamentare de specialitate și e numit, la capăt, prin decret al Președintelui României. O amendă record, anunțată exact acum, pe ultima sută de metri a unui mandat, fără documentul care s-o susțină.

Apărătorii poporului intră în scenă

O amendă spectaculoasă e și o platformă excelentă pentru politicienii care iau subiectul și pun mâna pe portavoce. Imediat au intrat în scenă „apărătorii poporului”. 

Avocatul și europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, care s-a făcut un nume din procesele colective împotriva băncilor, i-a și chemat pe debitori la tribunal și a anunțat că „băncile și BNR vor dezlănțui armada de influenceri și presă plătită”. El susține că ROBOR a fost umflat cu două sau trei puncte și ratele cu 20 până la 25 la sută în ultimii opt ani, cifre care nu apar nicăieri în comunicatul Consiliului, care pomenește variații de mărimea unei fracțiuni de procent. Într-un mesaj video citat de Profit.ro, Piperea spune că „cei care am avut credite în această perioadă am plătit cu 20-25% mai mult”.

Din Parlament, deputatul USR Alexandru Dimitriu ține isonul. A depus un proiect de lege, L339/2026, care ar ușura procesele colective ale clienților și ar lăsa și statul să-și ceară banii înapoi, și estimează un prejudiciu de peste 6,3 miliarde de lei. Calculul lui pleacă de la un punct procentual de ROBOR, vreo 225 de milioane de lei pe lună scoase din buzunarul populației, al firmelor și al primăriilor, iar în 2022, spune el, indicele a urcat cu peste șase puncte. „Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul”, a scris Dimitriu.

Ce spune Banca Transilvania: vrem să ne apărăm reputația

BT a primit cea mai mare sancțiune, 875,74 milioane de lei în nume propriu și încă 85,03 milioane pentru fapta atribuită OTP Bank România, în total aproape 183 de milioane de euro. Banca își reafirmă nevinovăția și susține că decizia nu are niciun temei. Dincolo de cifre, miza pe care o pune în față e alta: „suntem determinați să ne apărăm reputația”. Anunță că, odată primită motivarea, va contesta la Curtea de Apel București și se va adresa oricăror instanțe competente, interne și internaționale. Susține că propunerea de sancționare ignoră cadrul legal al sectorului și modul în care acesta e supravegheat.

Directorul general Omer Tetik a mers mai departe, într-o postare publică. Acuză autoritatea că dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulilor de calcul al ROBOR și că încurajează populismul. „Nu dăm înapoi atunci când știm, cu certitudine, că avem dreptate”, a scris el. Banca avertizează și asupra unui efect de a doua rundă: diminuarea capitalizării viitoare cu suma vehiculată ar putea reduce creditarea în sistem cu până la cinci miliarde de euro.

Ce spune BRD

BRD, amendată cu 412,47 milioane de lei (circa 79 de milioane de euro), și-a exprimat dezacordul ferm și a anunțat că va folosi toate căile legale de contestare. Argumentul băncii e poate cel mai dur la adresa logicii deciziei: spune că „respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”. Banca avertizează, la rândul ei, că impactul reputațional atinge percepția asupra întregului sistem, într-un moment în care capacitatea acestuia de a finanța economia e esențială.

Ce spun celelalte bănci

Frontul e comun. Toate cele zece au anunțat că vor contesta, iar tonul e același la fiecare. UniCredit respinge ferm sancțiunea și anunță că „vom prezenta aceleași dovezi de nevinovăție, incontestabile din punct de vedere legal”. BCR a transmis că „respingem constatările acesteia și ne vom apăra cu fermitate”, prin toate mecanismele naționale, europene și internaționale. Raiffeisen spune că „vom contesta decizia în instanță pentru a demonstra corectitudinea conduitei noastre”. CEC Bank, instituție a statului, merge mai departe și vorbește deschis de un „conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR”, avertizând că o amendă aplicată fără probe clare și directe e arbitrară. Pe lista celor care contestă figurează și ING. Iar Asociația Română a Băncilor, prin președintele Bogdan Neacșu, susține că investigația a produs „multă neclaritate și chiar dezinformare”, insistând că piața monetară e strict reglementată de BNR.

Cât a costat aceeași faptă în Europa și în SUA

Comparația internațională e interesantă.

În decembrie 2013, Comisia Europeană a amendat opt instituții cu 1,71 miliarde de euro în dosarele derivatelor pe rata dobânzii în euro și în yeni, legate de EURIBOR și de LIBOR pe yeni. Cea mai mare amendă individuală, circa 725 de milioane de euro, a primit-o Deutsche Bank. Barclays a scăpat de o sancțiune de aproximativ 690 de milioane fiindcă a denunțat prima înțelegerea, iar UBS a evitat circa 2,5 miliarde pe componenta în yeni, tot prin imunitate. În decembrie 2016, Crédit Agricole, HSBC și JPMorgan au mai fost amendate cu 485 de milioane de euro pe EURIBOR. Peste ocean, autoritățile americane și britanice sancționaseră deja UBS cu aproximativ 1,5 miliarde de dolari (2012) și Barclays cu 200 de milioane de dolari la CFTC, pentru manipularea LIBOR.

Diferența care contează nu ține de mărime. Ține de natura faptei, și aici merită stăruit. Dosarele europene și americane au pedepsit traderi care, pe canale private de chat, își potriveau cotațiile transmise calculului indicelui ca să-și avantajeze pozițiile pe derivate. Probele erau mesaje, felicitări reciproce, o intenție documentată, petrecută în afara mecanismului oficial. Cazul românesc pedepsește vizibilitatea care se produce înăuntrul mecanismului reglementat de banca centrală. În Europa au existat clemență și imunitate pentru cei care au colaborat; la București, toate cele zece bănci au fost amendate și toate contestă. Și încă o notă de context: benchmarkurile incriminate în Vest au fost ulterior reformate sau retrase, LIBOR a fost desființat, iar România introdusese deja IRCC în 2019 pentru creditele noi ale persoanelor fizice. Cifra de 710 milioane de euro, în ordin de mărime, e comparabilă cu suma penalităților aplicate de Comisia Europeană companiilor Apple și Meta, luate împreună. Pentru o singură piață națională, e enormă.

Amenzile, pentru fiecare instituție bancară în parte:

În euro, cu echivalentul în lei în paranteză. Sumele în euro sunt rotunjite.

– Banca Transilvania (în nume propriu): 167 milioane euro (875,74 milioane lei)

– Banca Transilvania (pentru fapta OTP Bank România): 16 milioane euro (85,03 milioane lei)

– Banca Comercială Română: 110 milioane euro (577,36 milioane lei)

– Raiffeisen Bank România: 84 milioane euro (442,49 milioane lei)

– UniCredit Bank: 82 milioane euro (431,03 milioane lei)

– BRD-Groupe Société Générale: 79 milioane euro (412,47 milioane lei)

– ING Bank N.V. Amsterdam, Sucursala București: 77 milioane euro (405,91 milioane lei)

– CEC Bank: 63 milioane euro (332,98 milioane lei)

– Exim Banca Românească: 18 milioane euro (96,49 milioane lei)

– Libra Internet Bank: 9 milioane euro (45,86 milioane lei)

– Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 5 milioane euro (28,1 milioane lei)

Total: aproximativ 710 milioane euro (3,73 miliarde lei).

Conversie la cursul BNR din iunie 2026, în jur de 5,25 lei pentru un euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp