Optimismul directorilor generali din România este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În același timp, companiile românești se extind în sectoare noi de activitate, câștigă cotă de piață și planifică achiziții mai îndrăznețe ca oricând, așa cum reiese din ediția locală a raportului PwC CEO Survey 2026.
Percepția liderilor de companii din România este aparent paradoxală, dar cele două tendințe se completează, de fapt. Optimismul scăzut reflectă o maturizare a mediului de afaceri românesc. Directorii generali nu mai privesc viitorul cu entuziasm necondiționat, ci prin prisma unei evaluări lucide a situației economice și fiscal bugetare din țară, a riscurilor geopolitice internaționale și a transformării digitale accelerate. Este un pesimism rațional. În același timp, expansiunea în sectoare noi, câștigarea cotei de piață și apetitul pentru achiziții reprezintă exact răspunsul corect la incertitudine. Într-un mediu volatil, lipsa acțiunii este cel mai mare risc. Companiile profită de evaluări mai atractive, de retragerea competitorilor mai puțin pregătiți și se diversifică pentru a deveni mai puternice.
Încrederea scade, dar apetitul pentru acțiune crește
Doar unul din patru CEO din România (25%) se declară încrezător în creșterea veniturilor companiei în următorul an, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani și sub media globală (30%) și cea din Europa Centrală și de Est (42%). De asemenea, doar 39% sunt încrezători în perspectivele de creștere pe trei ani, în scădere față de edițiile anterioare.
Cu toate acestea, companiile din România nu stagnează. Majoritatea (57%) au reușit să își crească cota de piață în ultimii cinci ani, peste media globală (42%) și cea regională (46%). De asemenea, 52% au intrat în industrii noi, iar 46% planifică cel puțin o achiziție majoră în următorii trei ani.
„România este o piață-cheie în Europa Centrală și de Est. Directorii executivi români sunt mai prudenți decât omologii lor din ECE în ceea ce privește perspectivele economice, reflectând condițiile mai restrictive de pe piața internă. Cu toate acestea, dau dovadă de o ambiție și o capacitate de adaptare remarcabile. Mai mult de jumătate dintre aceștia au intrat în industrii noi în ultimii ani, o proporție mai mare decât mediile regionale și globale.
Această combinație de prudență și acțiune evidențiază rolul României în conturarea regiunii ECE în ansamblu. Mesajul este clar: accelerarea inovației digitale și integrarea profundă a inteligenței artificiale. Provocări precum inflația și riscurile geopolitice persistă, dar voința de a inova și de a construi reziliență este puternică," a concluzionat Agnieszka Gajewska, PwC CEE CEO-elect.
AI: mult potențial, dar rezultatele concrete se lasă așteptate
Inteligența artificială (AI) este pe buzele tuturor, dar rezultatele financiare se lasă așteptate. Doar 12% din executivii din România spun că organizațiile lor au obținut atât venituri suplimentare, cât și reduceri de costuri datorită AI-ului, cifra fiind similară cu media regională și globală. Peste jumătate dintre liderii de business locali recunosc că utilizarea AI în procesele de bază este încă minimă.
Însă semnalele pozitive există: aproape jumătate (48%) au deja o strategie clară de AI, două treimi (67%) spun că organizația lor are o cultură deschisă adoptării acesteia, iar România depășește media regională în utilizarea AI pentru dezvoltarea de produse, generarea cererii și strategia de business.
Provocarea pentru companiile locale este acum trecerea de la proiecte-pilot la o integrare reală, la scara întregii organizații.
Ce îi ține treji pe liderii de business din România
Inflația, volatilitatea macroeconomică și conflictele geopolitice rămân principalele griji pentru directorii generali din România. O treime dintre lideri spun că organizațiile lor sunt puternic expuse la instabilitate economică, respectiv majorarea prețurilor, în creștere față de anul trecut. Aproape la fel de mulți (28%) văd un risc ridicat din partea conflictelor geopolitice.
Efectele se simt concret: 43% spun că instabilitatea geopolitică le-a redus apetitul pentru investiții majore, iar 32% anticipează scăderi ale marjelor de profit din cauza tarifelor comerciale, ambele procente fiind mai mari decât la nivel global sau regional.
Mai îngrijorător este că doar 18% dintre executivii din România percep un risc ridicat din partea amenințărilor cibernetice, în timp ce la nivel global, aproape o treime (31%) dintre CEO văd riscurile cibernetice ca o amenințare semnificativă pentru organizațiile lor. Decalajul nu arată că firmele românești sunt mai sigure, ci că nu au fost vizate încă de atacuri cibernetice majore.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.