Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cine a lipsit de 1 Decembrie

Pe vremuri, sărbătoarea națională a României era 23 August. După `89 a fost desființată. O greșeală, după părerea mea. Semnificația ei trebuia recuperată, înlăturând minciuna comunistă a rolului principal în insurecție pe care l-ar fi jucat PCR, partid anexă a URSS. Regele Mihai și partidele istorice, PNȚ, PNL, Social-Democrații, conducerea Armatei, factorii principali ai loviturii de stat care l-a înlăturat pe liderul militaro-fascist Ion Antonescu, repuși în drepturi.

Și atunci, 23 august putea fi sărbătorită printr-o paradă militară, cum e acum de 1 Decembrie, ca zi a Armatei Române, care a luptat din greu pentru eliberarea fiecărei palme de pământ românesc de sub ocupația nazistă.

 Iar 1 Decembrie să fie cu adevărat Sărbătoarea Națională a Unirii. Simbolul militar nu e întru totul unificator – mai ales că rolul armatei în lupta pentru Unire e destul de controversat. Forțele armate apără unitatea și suveranitatea statului în fața unei agresiuni externe. Dar principalul pericol nu vine din afară. Războiul interior, toți împotriva tuturor, poate frânge țara.

De 23 August, în chip festivist comunist, erau totuși reprezentate toate categoriile socio-profesionale ale României. Muncitori industriali, țărani, ingineri, medici, profesori, sportivi, artiști, militari... Cam așa ar trebui să fie de 1 Decembrie. Români din toate colțurile țării și din diaspora să se adune nu la București, în locul îngust din jurul Arcului de Triumf, ci la Alba, la lărgime, pe Câmpul lui Horea, ca în 1918. Sindicatele, organizațiile profesionale pot să aducă reprezentanți ai breslelor. Politicienii și preoții dau năvală oricum, dar firesc ar fi să vedem acolo și români care ne fac cinste: Nadia Comăneci, Laura Codruța Kovesi, Simona Halep, David Popovici, Nobelul pentru Chimie Stefan Walter Hell, Ana Blandiana, Silviu Purcărete, Victor Rebengiuc, violonistul Alexandru Tomescu sau tânărul român Miguel Gane, cel mai vândut poet contemporan din Spania. Până și magistrații, asociație hrăpăreață separatistă, disprețuitoare față de restul românilor, ar trebui să fie reprezentați. Până și românoșilor AUR (care seamănă toți între ei parcă sunt scoși dintr-un reactor genetic), deși sunt partidul cu Unirea în nume, dar cel mai mare generator de ură, agresivitate și excluziune, nu li se poate refuza participarea.

Și mulți, mulți români, cel puțin 100.000 ca acum un veac, veniți din proprie dorință. Hore, mese întinse, mămăligă, ciolan cu fasole, cârnați și sarmale.

 De 23 August se agitau portretele șefilor comuniști, apoi doar cele ale lui N și E Ceaușescu. De 1 Decembrie n-am văzut purtate portretele lui Ferdinand Întregitorul, Reginei Maria, ale lui Ion I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Ion Inculeț, Iancu cavaler de Flondor, Gh. Pop de Băsești...

Și a mai lipsit ceva la expoziția de forță a Armiei Române: o dronă rusească, care să dea rotocoale pe deasupra, cu gardă de onoare nește avioane de luptă de-ale noastre.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Eugen Rădulescu

Terminasem anul I de facultate când “poporul” ne-a trimis să construim, patriotic, Canalul Dunăre- Marea Neagră, toată vara anului 1979. În colonia unde ne duceam existenţa erau multe categorii de oameni; unii erau mai certăreţi şi aveau un “je ne sais quoi” împotriva studenţilor din aceeaşi tabără. Aşa că profesorul care ne însoţea avea, printre altele, misiunea de a aplana un conflict mocnit între “noi” şi “ei”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Campionatul Mondial 2026 / sursa foto: Profimedia

Cupa Mondială organizată în SUA, Canada și Mexic în câteva zile poate genera o activitate economică de peste 30 de miliarde de dolari, au estimat analiștii FIFA, care se bazează pe valul de turiști cu venituri ridicate. Totuși, în realitate, este posibil ca cifrele să zugrăvească un alt tip de tablou, având în vedere actuala situație economică. foto: Profimedia

Citește mai mult

Oana Gheorghiu / sursa foto: Facebook

Vice-premierul Oana Gheorghiu a postat un mesaj pe Facebook, un așa-numit „autodenunț”, după ce Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru judecători, a inclus-o într-un document, ca exemplu al modului în care „a fost construit discursul denigrator (n.a. la adresa instituției), de la cel mai înalt nivel politic al coaliţiei de guvernare”.

Citește mai mult

Imagine cu bancnote de lei și Euro. Foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu

Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie. Foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu

Citește mai mult

spaceX listare

SpaceX urmează să se listeze la bursă, vineri, într-o sesiune care se anunță deosebit de interesantă, după o ofertă istorică de 75 de miliarde de dolari. Compania ar urma să utilizeze fondurile pentru constelația de sateliți, vehicule spațiale și infrastructură de AI. O tranșă de 20 de miliarde dolari ar urma să acopere un împrumut anterior. (O reprezentare de circa 12 metri a lui Elon Musk a fost amplasată în Times Square înaintea IPO-ului SpaceX la Nasdaq / Foto: Profimedia)

Citește mai mult