Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cine-o mai ia pe Românica?

Cristian Tudor Popescu

Astăzi i-am pus două întrebări unui fost înalt diplomat USA pentru Europa de Est.

1). Eșecul serviciilor de informații românești în a preveni apariția „candidatului Zerolei” în campania electorală din România poate fi considerat și un eșec al serviciului secret american CIA?

2). Numărul minciunilor și basmagoriilor emise de candidatul Zerolei din România este aproximativ egal cu numărul minciunilor și discombobulating things emise de candidatul Trump în Statele Unite. Trump a câștigat. Ce concluzie se poate trage din asta?

Răspunsurile pe care le-am primit mă fac să mă gândesc la un lucru: că CIA nu a ratat în legătură cu ce se întâmplă în România, ci că nu-i pasă ce se întâmplă în România. Și o să-i pese și mai puțin după ce Trump se instalează la Casa Albă.

Pe cale de consecință, pe Românica, cu sau fără candidatul Zerolei, o s-o ia dracu, întrucât sufletul și mintea Românichii n-au încetat să-i aparțină Nefârtatului în fiecare zi de dinainte sau de după 22 decembrie 1989.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult