Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Caz prezentat de CNSAS: „activitatea” de informator al Securității, recunoscută drept vechime în muncă

Informator Securitate / sursa foto: Facebook CNSAS

sursa foto: Facebook CNSAS

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) prezintă un caz revoltător din dosarele sale: un informator al Securității a solicitat ca „activitatea” de 14 ani să-i fie recunoscută drept vechime în muncă, iar autoritatea a decis că „se rezolvă”.

„În cazul de faţă, este vorba de un alt fel de pensie specială. Timp de 14 ani (1956-1970), un informator al Securităţii a trăit exclusiv din recompensele pe care le primea în urma informaţiilor furnizate. Până la momentul în care a constatat, bănuim, cu surprindere, că „munca” pe care o depusese nu putea conta drept vechime în activitate. Obosit de lupta pentru apărarea patriei, îngrijorat de perspectiva bătrâneţii fără o binemeritată pensie, omul nostru scurtează drumurile petiţionării şi se adresează Securităţii, angajatorul informal timp de 14 ani, cerând să îi facă dreptate. Legal, acest lucru era imposibil. Dar cine îl controlează pe controlor? Prin reprezentanţii săi de prim rang, Securitatea decide să găsească soluţii, chiar şi ilegale, pentru vechiul ei informator: „Se rezolvă!”, arată CNSAS într-o postare pe Facebook.

Apoi, instituția prezintă dosarul și citează din acesta:

„(...) Direcția I și Direcția personal au primit ordin să soluționeze situația privind vechimea în muncă a informatorului DRAGOMIR MIHAI pentru perioada 1956-1970 cât a fost informatorul organelor noastre și remunerat din fondurile speciale destinate în acest scop.

Raportăm că în această perioadă de aproape 14 ani, având de rezolvat sarcini deosebite pe linia organelor noastre, sus-numitul nu a fost încadrat în alt loc de muncă, astfel că în prezent acești ani nu-i sînt recunoscuți ca vechime în muncă, ceea ce influențează în mod negativ asupra drepturilor de salariu ce i s-ar acorda în situația unei noi angajări, precum și asupra drepturilor de pensie ce i se vor stabili când va îndeplini condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Analizând modul de rezolvare a situației sus-numitului, în sensul de a i se recunoaște ca vechime în muncă cei 14 ani cât a adus servicii organelor noastre și când din cauza acestor sarcini nu a mai putut fi încadrat într-un alt loc de muncă se impune ca această perioadă să-i fie considerată ca angajat al Consiliului Securității Statului, ca militar (subofițer) și angajat civil.

(...)

Pentru rezolvarea celor raportate în prezenta notă cu privire la vechimea în muncă a informatorului DRAGOMIR MIHAI propunem să se aprobe următoarele măsuri:

a). Perioada aprilie 1956 - august 1967 să-i fie considerată ca subofițer cu grad de plutonier în Consiliul Securității Statului și emiterea unui ordin al șefului Direcției a I-a de trecere în rezervă a sus-numitului.

b). Perioada august 1967 - mai 1970 să-i fie considerată ca angajat civil în Consiliul Securității Statului. În acest sens este necesar să se emită un ordin al șefului Direcției a I-a de angajare începînd cu luna august 1967 și un alt ordin de desfacere a contractului de muncă și transferare în altă instituție.

c). Pe baza actelor de vechime ce le posedă pentru perioada lucrată anterior anului 1956, Direcția personal să-i întocmească carnetul de muncă cu o dată retroactivă, respectiv 1967, în care să-i fie cuprinsă și perioada cît îl considerăm ca subofițer activ în C.S.S. urmînd ca la transferarea într-un alt loc de muncă să i se înscrie și ultima perioadă (1967-1970) propusă ca angajat civil.

d). Pentru a fi luat în evidența centrului militar ca subofițer de rezervă, Direcția personal să-i întocmească formele necesare pentru eliberarea livretului militar.

Dacă sînteți de acord cu cele raportate, rugăm să aprobați prezenta notă-raport. (...)”.

CNSAS compară această situație cu cea a „pensionarilor speciali” din ziua de astăzi, menționând că „se punea semnul egal (...) între corupţia generalizată şi partidul-stat, unde cine avea puterea sau avea măcar acces la putere putea să ocolească oricând legile pentru a obţine avantaje personale”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ovidiu check icon
    Comunismul și Securitatea au produs monstruozități mult mai mari decât acordarea de pensie unui amărât de informator fără alt serviciu. De obicei, informatorii erau selectați de oameni angajați în câmpul muncii, activi în societate, care aveau un mediu propice unde să tragă cu urechea și cu ochiul pentru a-și intocmi rapoartele. Cum a petrecut omul ăsta 14 ani fără să lucreze cu o carte de muncă? Și cât de mare era recompensa bănească primitâ de la Securitate? Îi ajungea pentru a-și duce traiul? Avea și o familie în întreținere? Și, de fapt, ce turna? Fila persoane pe străzi, asculta pe la ușile vecinilor? Inventa povești, nenorocea oameni, au avut vreunii de suferit?
    Dl Schiau nu ne spune. Nu e un jurnalist de investigație, e doar un contributor de nivel copy-paste. Dar e ok, aflăm că și în comunism se făceau abuzuri. Nu că n-am fi știut.
    • Like 3


Îți recomandăm

Lucian Pahontu reactie / sursa foto: Inquam Photos

Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.

Citește mai mult

Politistul si batranica / sursa foto: captura Digi24

Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.

Citește mai mult

Cinematograf Paris / sursa foto: Profimedia

În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.

Citește mai mult