Corpul anti-corupţie al Consiliului Europei - GRECO: România a tratat în mod satisfăcător numai două din cele 13 recomandări cuprinse într-un raport de evaluare din 2016

(Foto: Inquam Photos)

Stăm prost la prevenirea corupției în rândul membrilor Parlamentului, judecătorilor și procurorilor. Un raport al GRECO - Corpul anti-corupţie al Consiliului Europei relevă că România a tratat în mod satisfăcător numai două dintre cele 13 recomandări cuprinse într-un raport de evaluare din 2016, referitor la prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori. Documentul dat publicității azi de GRECO mai arată că alte patru recomandări au fost parțial implementate, iar șapte nu au fost implementate.

„GRECO consideră că măsurile luate de autoritățile române pentru implementarea recomandărilor formulate în raportul de evaluare aferent rundei a patra sunt foarte limitate. Acesta concluzionează că nivelul actual foarte scăzut al respectării recomandărilor este «global nesatisfăcător»”, se menționează în raport.

Una dintre recomandările GRECO este legată de îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ, iar concluziile raportului arată că aceasta nu a fost îndeplinită.

„GRECO reamintește că amendamentele excesiv de urgente, fără consultări adecvate, fie din partea Guvernului, fie a Parlamentului (distincția nu este întotdeauna clară - a se vedea informațiile contextuale din recomandarea xiii) rămân o problemă în România, mai ales atunci când măsurile sunt percepute ca subminând eforturile țării în materie de integritate și anticorupție și servind unor interese partizane. În ultimul timp au existat mai multe astfel de situații, de exemplu definirea infracțiunii de abuz în serviciu, care a declanșat proteste stradale și a fost abrogată câteva zile mai târziu, iar doi miniștrii au demisionat, inclusiv ministrul justiției. În mod similar, în februarie 2017, în Parlament a fost examinat un proiect de lege privind grațierea și au fost propuse amendamente suplimentare pentru extinderea acesteia și la infracțiunile legate de corupție”, se arată în raportul GRECO.

O altă recomandare a Corpului anti-corupţie al Consiliului Europei pe care autoritățile române nu au implementat-o se referă la introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ.

GRECO a solicitat să fie luată în considerare creşterea în continuare a capacităţii de procesare a datelor a Agenţiei Naţionale de Integritate și consolidarea abordării proactive a Agenţiei în monitorizarea declaraţiilor de avere şi de interese, recomandare îndeplinită doar parțial.

„Nu au fost luate în considerare alte metode de lucru îmbunătățite în legătură cu detectarea declarațiilor false și a intereselor disimulate, a averii nejustificate și așa mai departe. GRECO apreciază eforturile depuse pentru computerizarea depunerii / completării declarațiilor, dar rămâne neclar în ce măsură aceasta a devenit o practică generalizată care permite ANI să fie mai eficientă datorită instrumentelor de procesare IT. Prima parte a recomandării nu a fost luată în considerare în toate aspectele sale pertinente”, se arată în raportul Corpului anti-corupţie al Consiliului Europei.

GRECO a recomandat ca sistemul de imunităţi al parlamentarilor în exerciţiu, inclusiv al acelora care sunt şi actuali sau foşti membri ai Guvernului, să fie analizat şi îmbunătăţit, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii şi prin renunţarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar.

„GRECO nu poate ignora contextul general în care au loc conflicte, implicând chiar personalități cu funcții de conducere din Parlament. Președintele uneia dintre Camere a mers atât de departe, încât în octombrie 2016 (adică cu două luni înainte de alegerile parlamentare) a emis o declarație prin care a criticat activitatea generală a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a invitat membrii ambelor Camere să refuze să voteze într-un mod sau altul privind cererile DNA până la sfârșitul legislaturii. GRECO consideră că astfel de declarații generale subminează în mod clar credibilitatea și activitatea sistemului de justiție penală și contrazic standardele anticorupție ale Consiliului Europei privind imunitățile18. Se reamintește că deciziile privind ridicarea imunităților trebuie luate de la caz la caz, având în vedere aspectele fiecărui caz în parte. GRECO îndeamnă România să nu agraveze mai mult situația actuală și să implementeze această recomandare”, relevă raportul menționat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp