foto: Profimedia
Scăderea deficitului în următorii 3 ani s-ar putea să vină de unde nu ne-am aștepta.
Anul 2010:
- bugetul consolidat al României încasa pe atunci 33% din PIB: 31% erau venituri curente, extrase din economie, iar circa 2% erau din fonduri europene, venituri din capital și alte venituri.
- cheltuielile au fost 39.5% din PIB, asta după ce se intrase în austeritatea aceea serioasă, cu scăderi de salarii. Fără acele măsuri, s-ar fi cheltuit > 40% din PIB.
- cheltuielile cu personalul bugetar erau 8.4% mai puțin decât sunt acum, ulterior fiind coborâte la 7%.
- cheltuielile cu pensiile, indemnizațiile și asistența socială totalizau 13.4% din PIB.
- investițiile erau 3.8% de la buget + 1.8% din fonduri europene => 5.6% în 2010.
Cum s-a corectat deficitul bugetar cu 5% din PIB în 5 ani?
1) Personalul bugetar (-1.1%) din PIB.
După șocul scăderii salariilor bugetare comparativ cu anul 2009, în 2010 cheltuielile cu personalul de la stat au fost de 43 mld RON. În 2015, ajungeau la 52 mld RON (+21%).
În 2010 PIB-ul era 511 mld RON, iar în 2015 a fost 711 mld RON (+39%), de aici și scăderea ponderii salariilor în timp.
Concluzie importantă: există cumva senzația sau prejudecata că dacă am controla și acum cheltuielile cu personalul bugetar, economia nu ar mai avea motoare de creștere. Perioada 2010 - 2015 arată că este eronată această judecată, economia având și alte resorturi de creștere.
Așadar, dacă în următorii 2-3 ani ar stagna salariile bugetare (2025 - 2026), sau chiar ar scădea cu câteva procente, acest fapt nu împiedică economia să își reia trendul de creștere pentru următorii ani.
2) Subvențiile din economie -0.4% în 2015 vs 2010.
3) Total pensii, indemnizații, asistență socială -2.7% din PIB în 2015 vs 2010.
Punctul de pensie a fost menținut constant timp de 3 ani (2010 - 2012), iar în anul 2015 era cu 13% mai sus decât în 2010: 830 RON vs 733 RON.
Din moment ce PIB-ul crescuse cu 39% în RON în 5 ani, iar pensiile doar cu 13%, procentul lor în PIB a scăzut. Menționez și că inflația cumulată pe cei 5 ani a fost aproximativ 15%, aveam ani cu inflație de 5%, de 3%, chiar și de sub 2%. În concluzie, pensiile nu și-au pierdut foarte mult din puterea de cumpărare.
Concluzie pentru perioada actuală:
Dacă punctul de pensie va stagna și în 2026, iar apoi se va relua o creștere graduală, să spunem +5% anual, ponderea lor în PIB ar scădea, ceea ce va ajuta deficitul pe termen mediu.
4) Investițiile de la buget: -1.3% din PIB în 2015 vs 2010.
Între timp, este adevărat, creșteau investițiile din fonduri europene. Însă per total, investițiile publice (buget + fonduri europene) s-au menținut în intervalul 5.6 - 6.1% din PIB,
așadar se poate și cu 6% din PIB, dacă am renunța la obsedantul procent de >7%, cum ni se livra o teorie anul trecut.
Concluzie pentru perioada actuală:
Investițiile publice se pot prioritiza. Premierul anunța recent că ne focusăm pe finalizarea autostrăzii A7 până în decembrie 2026, însă A8 va porni peste câțiva ani. Asta înseamnă prioritizare, înseamnă că atât ne permitem să facem, le facem într-o ordine logică, dată de resursele de finanțare.
De aceea se taie deocamdată de pe listă și niște stadioane sau săli de sport. Știați că erau în plan stadioane de aproape 1 miliard de euro? Din nou, prioritizare, nu înseamnă că nu se vor mai face, ci că se vor face mai târziu.
Dând filmul înapoi în 2010 - 2015, câte un procent de colo, câte un procent de dincolo, deficitul a ajuns la 1.4% din PIB în 2015. Atunci când premierul Ponta începea să ne ademenească cu taxe mici.
Revenind la momentul prezent, anul 2025:
- până în anul 2028 cred că putem reduce deficitul bugetar, dar nu de acolo de unde ne-am aștepta. Cheltuielile lunare cu salariile bugetare se vor ajusta doar marginal, am văzut cu toții ce rezistență este pe subiect, deci nu acolo vor fi făcute majoritatea economiilor.
3 măsuri:
- menținând cheltuielile cu personalul bugetar la 170 mld RON (9.2% în PIB) și la sub 170 mld RON în 2026, după care creșterea să fie doar graduală, de câteva procente pe an,
- menținând timp de 2 ani (2025 - 2026) cheltuielile cu pensiile și indemnizațiile & asistența socială la nivelurile actuale, urmate tot de creșteri graduale, de câteva procente anual,
- și axându-ne pe investițiile cu adevărat relevante, care să totalizeze 6 - 6.5% din PIB, în loc de a fi obsedați de 7-8%, cum ni se predica în 2024,
toate acestea ar face ca în final economia să își poată relua o creștere lentă, una naturală. Așa s-a întâmplat și în intervalul 2010 - 2015 analizat.
Iar deficitul se va corecta treptat către 5.5% în următorii 3 ani.
Cunoaștem faptul că vom avea cheltuieli mai mari pe anumite capitole în anii următori, dar întâi să ajungem noi la 5.5% în 2028 și vedem de acolo cum gestionăm mai departe.
După părerea mea, situația bugetară curentă rămâne una dificilă, dar este gestionabilă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
- tăierea subvențiilor la produse farmaceutice esențiale;
- scumpirea masivă a facturilor la energie electrică;
- viitoarele scumpiri la facturile pentru gaz;
- mărirea anunțată a impozitelor pe proprietăți;
- renunțarea la limitarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază etc. (btw, azi, un speriat la Digi24 ne explica cum că măsura asta e praf în ochi, că oricum nu ar produce mari economii, că nimeni nu se hrănește cu mălai dimineața, cu cartofi la prânz etc. Se vede că vorbitorul respectiv nu a făcut foamea în viața lui și că poate mănâncă o mămăligă o dată la câțiva ani).
Începe deja să se contureze planul diabolic în care pensionarii sunt principala țintă a "reformelor". Ei oricum n-au cum să protesteze sau să șantajeze guvernanții, așa cum o fac diversele categorii profesionale (magistrați, cadre didactice, primari, personal medical etc.). Pot cel mult să ceară să li se debranșeze caloriferele, să renunțe la medicamentele prescrise pe care nu și le mai permit, să mănânce mai puțin și să se grăbească să elibereze scena pentru că vor veni valurile de decreței să le ia locul.
Și, comparativ cu anii 2010-2015 – perioadă de tristă amintire – în viitorul apropiat ne așteaptă noi scumpiri la energie (se închide reactorul nr. 1 de la Cernavodă), cresc și mai mult cheltuielile pentru apărare (inclusiv prin programul SAFE – nu că n-ar fi necesar), iar investițiile UE trebuie cofinanțate, nolens-volens cheltuielile publice așteptate în anii următori vor fi mult mai mari față de ultimii ani.
Mă uimește însă tăcerea autorului cu privire la creșterea gradului de colectare a taxelor, a nenorocitului de TVA. Sigur, e mult mai ușor să le dăm un șut pensionarilor, decât să deranjăm rețelele bine organizate care nu au plătit TVA de miliarde de lei. Și nu cumva să aducem în discuție găurile negre care înghit alte miliarde din bugetul statului.