Curtea Constituțională a României publicat joi motivarea deciziei prin care a stabilit că proiectul guvernului privind reforma pensiilor magistraților este constituțional.
Motivarea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, iar apoi legea va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
„Curtea reține că eliminarea unei forme speciale de actualizare a pensiei de serviciu ce are drept consecință revenirea la regula generală, care constă în actualizarea acesteia cu rata medie anuală a inflației, nu contravine securității juridice. Astfel, în privința persoanelor care au accesat sistemul justiției anterior Legii nr.282/2023 și care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii menționate, legiuitorul poate adapta mecanismul de actualizare a pensiei de serviciu și, de asemenea, are posibilitatea de opta, în viitor, în funcție de politica sa economică, pentru reglementarea unei alte forme de actualizare. Prin urmare, în lipsa unei reglementări constituționale exprese care să stabilească o anumită modalitate de actualizare a pensiilor, în general, și a celor de serviciu, în special, legiuitorul are o marjă de apreciere în alegerea modalității de actualizare a pensiei de serviciu, în funcție de resursele bugetare de care statul dispune”, se arată în motivarea CCR.
- „În motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată că legea criticată încalcă art.114 din Constituție cu referire la condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege. Contrar normelor de tehnică legislativă, standardelor de bună reglementare și cu încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale, expunerea de motive care însoțește proiectul de act normativ nu oferă o justificare reală pentru modalitatea de adoptare a legii propusă de Guvern.
Astfel, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege trebuie să se refere la o situație care, fără a fi extraordinară, necesită o rezolvare ce nu poate fi amânată. Cu privire la condițiile angajării răspunderii Guvernului sunt invocate Decizia nr.1655 din 28 decembrie 2010 și Decizia nr.29 din 29 ianuarie 2020, prin care Curtea Constituțională a statuat că acestea au în vedere: existența unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea; necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate; importanța domeniului reglementat; aplicarea imediată a legii în cauză.
Se arată că nu era îndeplinită condiția referitoare la existența unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute de legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea. Guvernul a susținut că la elaborarea proiectului de lege a avut în vedere decizia Comisiei Europene privind suspendarea parțială a plăților către România, respectiv a unei sume de 869 de milioane de euro, ce urma a fi alocată României ca urmare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cerința Comisiei Europene vizând respectarea condițiilor menționate în jalonul 215, dificultățile economice pe care le traversează România, precum și reconfigurarea pensiilor de serviciu în sensul asigurării exigențelor de echitate între toți beneficiarii de pensii plătite din fondurile publice, cât și ralierea acestor pensii la principiul contributivității. Or, niciunul dintre considerentele menționate nu poate justifica în realitate caracterul urgent al măsurilor ce se intenționează a fi adoptate pe calea angajării răspunderii guvernamentale”, se arată în motivarea CCR.
Curtea Constituțională a României a apreciat că modalitatea de calcul a pensiei de serviciu este stabilită de legiuitor, respectă un raport rezonabil față de pensiile din sistemul public și nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.
- „Curtea constată că baza de calcul stabilită prin legea criticată este venitul brut de la momentul deschiderii dreptului la pensie de serviciu determinat ca medie a indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor din ultimele 60 de luni anterioare pensionării, cu aplicarea unor valori procentuale necesare pentru menținerea unei valori rezonabile a pensiei de serviciu în raport cu valoarea medie a pensiei din sistemul general de pensii publice. Astfel, formula de calcul valorifică mai multe elemente de dimensionare a cuantumului pensiei de serviciu, considerat ca rată de înlocuire a veniturilor obținute în timpul activității profesionale. Cu privire la caracterul satisfăcător sau nu al cuantumului astfel obținut, Curtea reține că nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului pensiei de serviciu și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul pentru ca pensia de serviciu astfel calculată să reflecte un nivel cât mai apropiat de/comparabil cu venitul aferent funcției, gradului profesional, vechimii avute în vedere la data pensionării.”
- „Curtea observă că există un raport adecvat între cuantumul pensiei medii din sistemul public de pensii și cel al pensiei de serviciu a personalului din sistemul justiției, stabilite potrivit legii criticate, ceea ce indică o congruență axiologică între soluția legislativă criticată și cerințele impuse de CJUE în jurisprudența sa. Prin urmare, dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2 și ale art.IV din lege, sub aspectul criticilor formulate, nu încalcă art.124 alin.(3), art.147 alin.(4) și art.148 alin.(2) și (4) din Constituție.”, se mai arată în motivare.
în curs de actualizare
Documentul poate fi citit aici.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.