Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene recunoaște căsătoria homosexuală a unui cetățean român. Iată ce comunică României instanța europeană

cuplu Adrian Coman si Claibourn Hamilton

(Sursa foto: News.ro)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis azi că România trebuie să recunoască căsătoria unui cuplu format dintr-un cetățean american și unul român. Căsătoria dintre Adrian Coman si Claibourn Hamilton a fost încheiată în Belgia.

În noiembrie 2017, Curtea de Justiţie a UE a discutat cazul lui Adrian Coman şi Clai Hamilton care cer recunoaşterea în România a căsătoriei oficializate la Bruxelles în 2010, potrivit News.ro. Ei au contestat prevederea din Codul Civil românesc care împiedică recunoaşterea căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex încheiate în străinătate. Cazul a fost relatat şi de New York Times, care citează opiniile unor jurişti conform cărora decizia CJUE va avea un mare impact în ceea ce priveşte drepturile persoanele de acelaşi sex de a trăi şi munci liber în UE.

„Termenul soți, în sensul directivei privind dreptul la liberă circulație, trebuie interpretat astfel încât să includă și soții de același sex. Adrian și Clai au câștigat astăzi o decizie importantă - statul român va fi obligat să le acorde dreptul să locuiască împreună în România ca soți”, anunță marți Asociația Accept pe pagina de Facebook.

CJUE by Loredana Voiculescu on Scribd

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bine lor!

    Ca noua, barbat american si femeie romanca, nu ne-au acceptat dosarul pentru drept de sedere pentru ca nu aveam certificat de casatorie romanesc, inainte de a plati amenzi si amenintari de deportare.

    Nu e ca statul roman nu recunoaste casatorii intre persoane de acelasi sex oficiate in alte state, statul roman nu recunoaste nici casatorii hetero oficiate in alte state Europene. Nu frate, tre' sa te duci la sediul Starii Civile din sectorul/judetul de domiciliu,, sa te vada statul Roman la fata, ca ai stat 2h ca sa afli ca mai stai 45 de zile, timp in care cele 90 de zile expira....

    Ma bucur mult pentru ei, nu numai pentru ca sunt o familie, ci pentru ca mi-as dori ca statul roman sa se comporte ca un mecanism inteligent.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Era şi normal. Se uită că DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIMEAZĂ ÎNAINTEA CELUI LOCAL. O victorie frumoasă şi un pas către o societate normală.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Era si normal, ce? Articolul manipuleaza de fapt. Curtea nu obliga Romania sa recunoasca casatoria respectivilor, din contra, confirma dreptul statului roman de refuza sa recunoasca casatoria respectiva. Ce a obtinut reclamantul e un drept de sedere, derivat din dreptul de libera circulatie, curtea constatand tocmai faptul ca acordarea respectivului drept unui cetatean american pe o perioada mai mare de trei luni, chiar daca e casatorit cu o persoana de acelasi sex, nu aduce atingere institutiei casatoriei din Romania, asa cum e definita de Codul Civil.
      • Like 0
    • @ Ventidius
      Drept de sedere pe care NU poate sa il obtina daca nu este casatorit cu un cetatean roman.
      • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Dacia - Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Naționalismul ăla sănătos începe de aici. Când statul român e atent la fiecare leu pe care îl cheltuie, când încearcă să aducă furnizori din România acolo unde are o ofertă bună în piață, unde există competențe și servicii de calitate. foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Sport cu cai in Kargazstan

Jocurile Nomade se vor încheia pe 6 septembrie, însă jocurile Kârgâzstanului vor continua şi după această dată. Într-o țară care încearcă să-și recupereze identitatea după decenii de sovietizare, kok-boru, statuia lui Manas, steagul de o sută de metri și iurtele pentru turiști nu sunt doar decoruri ale unei renașteri naționale. Sunt și declarații despre cine vrea Kârgâzstan să fie. Problema e că desprinderea de Moscova nu se poate face peste noapte, iar între Rusia, China și Turcia, Bișkekul trebuie să învețe să joace un joc mult mai complicat decât cel de pe malul Lacului Song-Kul: unul în care regulile se schimbă din mers, iar trofeul nu mai este o carcasă de capră, ci însăși libertatea de a-și decide viitorul.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro