Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cvasiomul, Zelenski la pace și pacea FIFA

• Qatar e o dictatură teocratică la fel de crudă ca aceea din Iran, doar că nu atât de vizibilă. Fotbaliștii iranieni care nu sunt pe linie cu regimul ucigaș au probleme în a fi convocați la echipa națională. Qatarul, în schimb, grație FIFA, e gazda Cupei Mondiale.

Cum? Pe bani grei. Emirul și șeicii din Qatar au „cointeresat” membrii FIFA atât pe persoană fizică, cât și la nivel de țară, ca să se facă uitate încălcările grave ale drepturilor omului, asuprirea femeilor și homosexualilor, tratarea ca sclavi a numărului uriaș de muncitori străini. Stadioanele nou-construite pentru Campionatul Mondial au la temelie, asemenea Casei Poporului din România, morți și mutilați fără număr.

Cred că Putin ar putea opri războiul împotriva Ucrainei, cu o pace care să-i asigure câștiguri teritoriale și ridicarea sancțiunilor occidentale, dacă ar angaja FIFA să negocieze pentru el cu Vestul. 

• Președintele Zelenski a făcut o greșeală de natură mai degrabă jurnalistică. În ideea cu iz bolșevic „Am mai dat o lovitură imperialismului”, n-are importanță cum, s-a aruncat să declare pe loc că incidentul cu rachete din Polonia este „o escaladare semnificativă a conflictului de către Rusia”. Nu a așteptat analiza NATO, nici a țării lovite, Polonia. Nu a verificat nici măcar cu responsabilii militari ucraineni. S-a jucat cu focul, un foc imens, antrenarea directă a NATO în război, întrucât asta crede că ar fi de folos Ucrainei. Este primul gest respingător pe care îl văd la conducătorul ucrainean, după nu puține forțări de notă, chiar față de Occident.

Și nu pot să nu mă întreb: oare cum s-ar comporta dl Zelenski în pacea de după război?

• Klaus Iohannis s-a repezit să promulge legile Justiției fără să mai aștepte avizul Comisiei de la Veneția. Când ministrul Mătreață Toader, împreună cu PSDragnea se foloseau de CîCîRî ca să facă legile pe cheremul lor, avizul Comisiei de la Veneția era important. Acum, lui Iohannis îi convine respingerea de către CîCîRî a contestațiilor la sus-zisele legi, prin urmare i se îndoaie de Comisia de la Veneția. Nu se gândește că astfel creează un precedent la cel mai înalt nivel pentru o situație în care CîCîRî va mai lua o decizie scandaloasă, dând patriotic cu tifla Comisiei.

De fapt, se gândește la ceva dl Iohannis? După părerea mea, nu se gândește la nimic. Cu toate că asta e o performanță mintală greu de realizat. Când s-a opus tăvălugului ceaușist al PSD, n-a făcut-o din convingeri ferme în ce privește democrația și statul de drept, ci pentru că nu avea altă opțiune ca să reziste în scaunul de la Cotroceni. Acum, stând relaxat pe același scaun, binecuvântează cârdășia de guvernare PSDNL. Cârdășie pe care a fost la un pas s-o călărească, în 2009, ca prim-ministru.

Cvasiomul Iohannis nu e atins de niciun principiu, de nicio frământare care să-i dea insomnii, de nicio întrebare. Ba nu, o întrebare îmi amintesc că și-a pus singur, pe un ton oareșicum regesc, la sfârșitul unei întâlniri cu subsemnatul, înainte de a ajunge președinte: „Oare e pregătită România pentru mine?”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult