Suntem în plină campanie pentru alegerile europene, dar dezbaterea despre marile teme care privesc UE aproape că nu există în spațiul public românesc din cauza comasării alegerilor. Partidele și candidații, inclusiv o mare parte a presei, acordă în general atenție subiectelor locale. Toată această realitate indică incapacitatea României de a se impune ca o voce în plan european care contează cu adevărat. Țara noastră e 7-a cea mai mare țară din Uniunea Europeană ca pondere de vot în Parlamentul European, iar din punctul ăsta de vedere avem un cuvânt de spus și avem un drept de vot pe care îl putem folosi în diverse moduri pentru a ne atinge obiectivele. Dar nu facem acest lucru, spune politologul Marius Ghincea într-un interviu pentru Republica. Acesta ține să precizeze și că președintele Iohannis, titularul politicii externe a României, are un dublu limbaj, iar cea mai mare reușită a sa este că nu a supărat Bruxelles-ul. Foto: Olivier HOSLET / AFP / Profimedia

Președintele României a făcut o vizită de lucru la Casa Albă, unde s-a întâlnit cu Joe Biden și a vorbit despre flancul estic al NATO și despre relația bilaterală. Ulterior, într-o conferință scurtă de presă, unde și-au trimis reprezentanți doar TVR și Antena 3, Iohannis a transmis că a discutat cu Biden despre candidatura sa la șefia NATO și s-a ajuns la concluzia că „dialogul trebuie continuat”. Captură Foto: Administrația Prezidențială/YouTube

Klaus Iohannis se cere la pensie, renunțând la postul de profesor la Sibiu. Ceea ce înseamnă Aut Caesar, aut nihil!, adicătelea ori secretar general NATO, ori se reapucă de meditații ca să mai facă niște case.

Într-o vreme în care bugetul statului este fragil, iar deficitul e în continuare mare, președintele Klaus Iohannis a plecat luni, într-o vizită oficială de două zile în Coreea de Sud, cu un avion privat de lux. Avionul cu care a decolat Iohannis de pe aeroportul din Sibiu spre Seul e același avion privat de lux cu care a călătorit în Emiratele Arabe și în turneul din Africa din 2023, după cum anunță platforma Boarding Pass. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută de Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. În plus, România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puțin decât Olanda (1,63% din PIB), potrivit datelelor oficiale de la NATO. Foto: Ukraine Presidency/Ukrainian Pre / Zuma Press / Profimedia

În Olanda, publicul a rămas ușor șocat când s-a auzit că premierul Mark Rutte are un nou concurent pentru postul de Secretar General al NATO - Klaus Iohannis. Cine? De unde? Olanda are un complex de tip „calimero” – „suntem mici și nu este corect”! Foto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia

Poate că zicerea lui Băsescu: „Iohannis s-a înscris într-un concurs care nu există!” descrie cel mai bine situația. Și, oare, marii decidenți NATO chiar nu se uită la cota de încredere a românilor în Klaus Iohannis la sfârșitul a două mandate? Mai vor, după Geoană, încă un mestecător de talaș din România?

Klaus Iohannis a anunțat marți, într-o declarație de presă, că și-a depus candidatura la funcția de secretar general NATO. Anunțul vine după ce pe 22 februarie a apărut în presa internațională și cea de la București că România a anunțat în mod oficial aliații din NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței. Funcția mai este vizată și de premierul olandez Mark Rutte, care deja și-a asigurat susținerea unor țări cu greutate precum SUA, Marea Britanie și Germania. Foto: Beata Zawrzel/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Traian Băsescu, fost președinte al României, a precizat că șeful statului, Klaus Iohannis, trebuie să aibă în spate toată echipa MAE și cea a Executivului, pentru o candidatură la NATO, fiind nevoie în „mod obligatoriu” de reacții ale șefilor de stat și de Guvern din Alianța Nord-Atlantică. Mai mult, Traian Băsescu a precizat marţi că este foarte bine dacă prin candidatura anunţată de Klaus Iohannis la șefia NATO se pune sub semnul întrebării prezenţa lui Mark Rutte în această funcţie. Foto: Inquam Photos

Iohannis se autopropune „în forță” la șefia NATO, așa cum Firea se autopropune „în forță” ca candidată PSD la Primăria Capitalei. Cu tot atâtea șanse de câștig.