Ce ne făceam dacă voia concediu!? Dacă în exercițiul muncii era cheltuitor, pretențios, arogant și plimbăreț prin lume din Japonia până în Africa, vă dați seama cum putea fi în concediu!? Foto: Presidency.ro

Ceea ce este ciudat în cazul opiniei publice amnezice de azi a națiunii este că I. Iliescu și A. Năstase nu au fost la fel de criticați de națiune, cu toate că ei au avut comportamente mult mai grave. (Foto: Profimedia Images)

„S-a lucrat foarte intens pe conștientizare, pe informarea publicului, și se pare că avem șanse și aici. Sigur, urmează încă analize, măsurători, concluzii. Dar pot să spun că sunt foarte mulțumit de cum s-a lucrat în această speță”, a spus Iohannis despre posibilitatea eliminării vizelor pentru românii care călătoresc în SUA.

A început să se desprindă de pământ și să leviteze, devenind primul președinte care conduce România direct din stratosferă. (Foto: Profimedia Images)

Eroarea președintelui Klaus Iohannis, care a spus „comemorare” în loc de „ceremonie” la întâlnirea cu sportivii români medaliați la Jocurile Olimpice, dezvăluie o problemă mai profundă, care afectează comunicarea politicienilor contemporani: aceștia nu își mai asumă rolul de a-și scrie și livra propriile discursuri și se bazează prea mult pe echipe externe pentru a transmite mesajele publice. Foto: Presidency.ro

Suntem în plină campanie pentru alegerile europene, dar dezbaterea despre marile teme care privesc UE aproape că nu există în spațiul public românesc din cauza comasării alegerilor. Partidele și candidații, inclusiv o mare parte a presei, acordă în general atenție subiectelor locale. Toată această realitate indică incapacitatea României de a se impune ca o voce în plan european care contează cu adevărat. Țara noastră e 7-a cea mai mare țară din Uniunea Europeană ca pondere de vot în Parlamentul European, iar din punctul ăsta de vedere avem un cuvânt de spus și avem un drept de vot pe care îl putem folosi în diverse moduri pentru a ne atinge obiectivele. Dar nu facem acest lucru, spune politologul Marius Ghincea într-un interviu pentru Republica. Acesta ține să precizeze și că președintele Iohannis, titularul politicii externe a României, are un dublu limbaj, iar cea mai mare reușită a sa este că nu a supărat Bruxelles-ul. Foto: Olivier HOSLET / AFP / Profimedia

Președintele României a făcut o vizită de lucru la Casa Albă, unde s-a întâlnit cu Joe Biden și a vorbit despre flancul estic al NATO și despre relația bilaterală. Ulterior, într-o conferință scurtă de presă, unde și-au trimis reprezentanți doar TVR și Antena 3, Iohannis a transmis că a discutat cu Biden despre candidatura sa la șefia NATO și s-a ajuns la concluzia că „dialogul trebuie continuat”. Captură Foto: Administrația Prezidențială/YouTube

Klaus Iohannis se cere la pensie, renunțând la postul de profesor la Sibiu. Ceea ce înseamnă Aut Caesar, aut nihil!, adicătelea ori secretar general NATO, ori se reapucă de meditații ca să mai facă niște case.

Într-o vreme în care bugetul statului este fragil, iar deficitul e în continuare mare, președintele Klaus Iohannis a plecat luni, într-o vizită oficială de două zile în Coreea de Sud, cu un avion privat de lux. Avionul cu care a decolat Iohannis de pe aeroportul din Sibiu spre Seul e același avion privat de lux cu care a călătorit în Emiratele Arabe și în turneul din Africa din 2023, după cum anunță platforma Boarding Pass. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută de Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. În plus, România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puțin decât Olanda (1,63% din PIB), potrivit datelelor oficiale de la NATO. Foto: Ukraine Presidency/Ukrainian Pre / Zuma Press / Profimedia