Foto:Lucian Alecu / Alamy / Alamy / Profimedia
E atât de mult zgomot, atât de multă informație, atât de multe sunete și imagini care se bat pentru atenția noastră. Dar în mijlocul zgomotului și agitației, un tânăr de 19 ani ne oprește pentru o clipă. Iar noi ascultăm.
Victoria lui David Popovici a adus speranță și mândrie pentru milioane de români. Pentru o clipă, un popor a vibrat, din nou, împreună. Ca pe vremuri.
David Popovici a luat medalia de aur la Jocurile Olimpice Paris. A dat speranță și a reușit să facă mândru un popor întreg. A ajuns în atenția tuturor, iar cuvântul său a devenit unul care a fost ascultat. Pentru o clipă.
Profitând de o situație în care toții ochii și toate urechile au fost ațintite asupra sa, David și-a folosit platforma ca să deschidă un subiect sensibil și important: finanțarea în sport.
Noi? Noi am ascultat, apoi ne-am întors la zgomotul nostru. Ne-am luat cu treabă, cu problemele zilnice. Cu deadline-urile și ratele. Cu arătat degetul pe Facebook. Cu „eu am dreptate”, „tu nu ai dreptate”, „eu cred că”, „ba nu”, „ba da”.
O medalie de aur e doar începutul poveștii. Însă adevărata măreție a lui David se dezvăluie dincolo de bazin:
- În puterea de vorbi despre alții, când putea vorbi despre el.
- În intuiția de a folosi atenția primită pentru a deschide subiecte dureroase.
- În curajul de a atrage atenția asupra unor probleme sistemice.
Influența autentică transcende numărul de urmăritori; este vorba despre pasiune, empatie și capacitatea de a inspira și mobiliza.
Văzând interviul lui David de la TVR, am văzut un influencer al unei generații. O generație care este atât de interconectată, încât fiecare individ are puterea să producă o schimbare, fie ea cât de mică.
Noi am ascultat ce a zis David nu pentru că trebuie, nici pentru că ne doream neapărat asta, ci pentru că cuvintele lui poartă greutatea autenticității și a angajamentului.
Acest moment ne invită la reflecție:
Ce înseamnă cu adevărat să fii un influencer? Nu este vorba doar despre a vorbi zilnic despre tine sau a promova produse. A fi influencer înseamnă a valorifica atenția pe care o primim, pentru a încuraja schimbarea pozitivă. Este despre recunoașterea rolului nostru într-o poveste mai mare și despre responsabilitatea față de ceilalți.
Știai că există aproape 48.000 de influenceri în România? Companiile îi plătesc pe acești influenceri pentru a le promova produsele sau serviciile. De ce? Fiindcă au un cuvânt de spus în fața comunității lor și pot să influențeze deciziile de cumpărare. Dacă acești „influențatori” și-ar folosi puterea pentru a încerca să producă o schimbare?
Cum ar arăta România dacă am avea 48.000 de „David Popovici”?
David e un adevărat influencer nu pentru că e medaliat. Nici datorită sutelor de mii de followers de pe Instagram. Ci pentru că își folosește puterea pentru a aduce în prim-plan teme importante pentru comunitatea lui. În cazul lui, finanțarea sportului românesc.
În cazul meu? Care ar fi subiectele dureroase care așteaptă să fie discutate? Care ar fi problemele sistemice care așteaptă să fie rezolvate?
Dar în cazul tău?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
David este un talent extraordinar, unul dintre cei mai buni înotători din lume. La fel a fost însă şi Diana Mocanu, campioană mondială la 200m spate (2001, Fukuoka) şi dublă campioană olimpică în 2000 la Sydney (100m spate cu record olimpic şi 200m spate), la numai 16 ani! A făcut istorie şi a adus României primele două medalii olimpice de aur la înot.
La Atena, în 2004, Camelia Potec (22 ani), brăileancă, la fel ca Diana, cvadruplă campioană europeană en titre, câştiga aurul olimpic la 200m liber după o cursă extraordinară de urmărire, cu 19 sutimi de secundă în faţa italiencei Pellegrini.
Cariera Dianei a fost întreruptă de probleme cu sănătatea, dar Camelia Potec a contribuit semnificativ la dezvoltarea şcolii de natatie în România.
Amândouă au ridicat România în picioare şi au fost mediatizate, dar tuşele mass media au fost delicate, aşa cum era normal într-o ţară care în acele vremuri câştiga 11 medalii de aur (26 în total, la Sydney) şi 8 medalii de aur (19 în total, la Atena).
Ar trebui să nu uităm nici fetele din barca regină de 8+1 care de-a lungul istoriei olimpice ne-au arătat metaforic, în aproximativ 6 minute, cum trebuie să lucreze împreună forţele unei naţiuni.
Am început să ne revenim, sper, dar normalitatea şi decenţa evaluărilor nu pot decât să ne ţină pe drumul cel drept.