Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

David Popovici e mai mult decât mintea sa. Este suflet și voce

David Popovici zâmbind

 Foto: PA Images / Alamy/ Profimedia

În copilărie și adolescență am fost fascinată de mințile sclipitoare. Am continuat această fascinație și la vârsta adultă, dar la un moment dat, nu îmi aduc aminte momentul exact, această fascinație a încetat.

Am apreciat mințile sclipitoare, dar doar la pachet cu alte calități. La pachet cu bunătatea, cu empatia, cu blândețea, solidaritatea, recunoștința și alte calități. Am întâlnit minți sclipitoare în foarte multe domenii, însă mai important decât sclipiciul minții este ceea ce oamenii fac cu această minte. La ce o folosesc. 

Am citit recent un articol al unui jurnalist care vorbea despre fabuloasa minte a lui David Popovici. Educația de calitate primită de acest tânăr iese la iveală în discursurile lui publice și este o plăcere să îl auzi vorbind, să simți fluența, curgerea cuvintelor și a ideilor la fel de natural precum înoată.

Mintea lui David Popovici a fost ridicată pe piedestal, comparându-l pe sportiv cu alți campioni considerați de autor nu la fel de înzestrați în acest domeniu.

Consider că și această perspectivă este una limitativă din mai multe puncte de vedere.

David Popovici nu face caz nici de corpul său, nici de mintea sa. El se prezintă cu smerenie ca fiind un băiat care înoată repede. Și deși puterea minții sale iese la iveală, el își dorește să scoată în față omul, cu minte, trup și suflet. Omul în armonie, omul care vrea să facă bine. Omul care își folosește darurile, care muncește pentru a le înmulți și care are mai mult decât o minte și un corp. Are o misiune, o voce, un mesaj, niște valori. Are responsabilitate pentru modelul care a devenit în fața tinerii generații.

David Popovici vorbește și despre bucurie. Despre bucuria de a fi în competiție împreună cu cei mai buni oameni din lume pe domeniul lui, despre bucuria competiției și despre bucuria de după competiție. Se bucură desigur și mintea. Dar bucuria despre care vorbește David este din inimă. Iar puterea inimii lui David este cea care va avea cele mai mari ecouri în anii ce vor urma. Mintea va fi doar un instrument pentru ca inima sa își ducă darurile către oameni.

Și pentru că ne-a tot fermecat David cu un citat în limba latină, discuția aceasta despre mintea lui m-a făcut să mă gândesc la o actualizare a vechii expresii latinești: Mens sana et anima sana in corpore sano. O actualizare care se potrivește mai mult cu timpurile pe care le trăim în care grija pentru sufletul nostru poate face diferența în viața și în societatea noastră. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mă bucur enorm ca România a dobândit, după mulți ani de așteptare, un model pentru generația tânără. Urmați-l, dragi copii! Uitați toate modelele degenerate pe care le vedeți la TV cu buzele umflate și silicoane, cu ochelari de soare în studiouri, cu lanțuri groase la gât, cu mașini de neam prost și cu 5 cuvinte în vocabular. Alegeți simplitatea și modestia lui David. Iar dacă credeți că nu-l puteți urma, alegeți-vă ca modele canotorii noștri cu palmele lor bătătorite, sau gimnastele cu grația lor. Bravo olimpicilor români, adevărații noștri reprezentanți!
    • Like 4
    • @ Dan Filip
      Francisc check icon
      David Popovici e exemplul perfect de care era nevoie pentru a înțelege că succesul (nu doar în sport!) înseamnă seriozitate, perseverență și muncă, Foarte multă muncă...

      „Băiatul ăsta care înoată repede” chiar e un model de urmat pentru tineri. Din păcate, trăim într-o societate care nu a învățat încă să prețuiască cu adevărat pe cei ce merită prețuiți.

      Olimpicii noștri merită din plin aprecierea tuturor pentru succesele lor (sau „succesurile”, că așa spunea cândva o „reprezentantă” de-a noastră, EBA, dacă vă mai amintiți?).

      UN SINCER BRAVO!
      • Like 4


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult