Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.
De ce nu-l canonizează BOR pe Rege. „E o propunere care, prin îndrăzneala ei, cred că l-ar face pe rege să aibă un sentiment de jenă”
Foto: Guliver Getty Images
Regele Mihai I al României a fost ultimul monarh uns în biserică, în tradiția bizantină. Acest fapt îi conferea un statut special în biserică: avea dreptul să intre în altar prin ușile împărătești, precum un ierarh, avea dreptul să stea lângă patriarh în tronul din stânga, avea dreptul să înmâneze la instalarea unui ierarh cârja episcopală, a explicat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române în emisunea „În fața ta” de la Digi24.
Însă Biserica Ortodoxă nu ia în calcul ideea canonizării, a spus el. Ideea a apărut după ce fostul șef al Casei Regale a solicitat acest lucru.
„O cerere de canonizare primită de biserică este ceva foarte rar. Biserca se autosesizează când e vorba de personalități religioase, asta se întâmplă în general după foarte mulți ani de la moartea persoanei respective, ani în care se acumulează o evlavie populară, un cult în jurul personalității respective, ceva care crește din zona poporului, care frecentează mormântul, care se roagă. Au fost cazuri în istorie de monarhi extraordinari care au făcut și minuni, care au atras atenția poporului. În acest caz concret, Biserica nu poate lua în considerare o asemenea solicitare, o canonizare nu se declanșează după adunarea unui număr de semnături, nu se declanșează în legătură cu o persoană care, evident, a fost exemplară din punct de vedere moral, civic, dar nu putem transfera aceste lucruri din sfera politică, religioasă, în sfera publică”, a afirmat Bănescu.
„Este o propunere cu totul prematură, care nu înseamnă desconsideraeea regelui E o propunere care prin îndrăzneala eo cred că l-ar face, dacă ar mai fi trăit, pe rege să aibă un sentiment de jenă, pentru că niciodată nu s-a gândit la el însuși ca la o persoană sfântă”, a adăugat.
Prințul Mihai I, în brațele bunicii sale, Regina Maria a României, în jurul anului 1925. Credit foto: Keystone-France/Gamma-Keystone via Getty Images
Regele Mihai I inspectând un avion la Constanța. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I al României, în 1940, alături de mama sa, Elena și de mareșalul Antonescu. Credit foto:ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I, alături de soția sa, Ana, și de fiica lor, Margareta, la Lausannne, în anul 1949. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I al României în anul 1942. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I al Romaniei, pe o motocicletă BMW, la reședința sa de vară în anul 1943. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I cu câinele său în anul 1943. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Prințul MIhai, în fața unei table de șah la patru ani. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I, la controlul pașapoartelor pe aeroportul din Frankfurt, în anul 1956. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I în 1941. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I al României, alături de soția sa, Ana, în 1946. Credit foto. ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele carol al II-lea este primit de Adolf Hitler în anul 1938. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai și mama sa, Elena, în anul 1940. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Întoarcerea Regelui Mihai I în România în 1997, anul în care și-a obținut în sfârșit pașaportul românesc, pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial. Foto: Jacques Langevin/Sygma/Sygma via Getty Images
Regele Mihai I, la nunta sa cu prințesa Anne de Bourbon-Parma, la nunta lor din iunie 1948. Foto: Keystone-France/Gamma-Keystone via Getty Images
Prințesa Anne de Bourbon-Parma, în rochie de mireasă: Foto: Albin Guillot/Roger Viollet/Getty Images
Regele Mihai I al Romaniei (dreapta) călărește alături de vărul său, prințul Phillip al Greciei la Constanța, în anul 1928. Foto: PA Images via Getty Images
Regele Mihai și Regina Ana, la o plimbare în Paris. Foto: Keystone France/Guliver Getty Images
Sursa: Foto Hulton Arhiva / Guliver / Getty Images
Anglia, septembrie 1952. Regele Mihai, împreună cu soția sa, Regina Ana și fiicele lor, principesele Elena și Margareta, citind o poveste înainte de culcare.
Regele Mihai I, alături de ofițeri de rang înalt din armata română, la un punct de observație din fața pozițiilor defensive ale armatei sovietice din Crimeea. Foto: Heinrich Hoffmann/Mondadori Portfolio via Getty Images
Regele Mihai I al Romaniei, alături de mama sa, Elena, și de mareșalul Ion Antonescu. Foto: Ullstein Bild via Getty Images
Regele Mihai I, în curtea Castelului Peleș în 1929. Foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai, alături de bunica sa, Regina Maria, și de mama sa, Principesa Elena, aniversând zece ani de la Marea Unire. Foto: Universal Images Group via Getty Images
Mihai I, alături de tatăl său, Car al II-lea. Foto: Universal History Archive/UIG via Getty Images)
Regele Mihai, explicând motivele abdicării sale, la 19 martie 1948. Foto: Keystone-France/Gamma-Keystone via Getty Images
Regele Mihai, în 1927. Foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Eu îl rog,pe bunul Dumnezeu,să-l ierte pe fostul rege neîncoronat al României,Mihai I,pe care şi eu ,ca şi Traian Băsescu,pe care nu l-am votat niciodată,trădător al intereselor României şi poporului român,prin lovitura de stat de la 23 august 1944 şi abdicarea de la 30 decembrie 1947,care a fost un act de voinţă,pe baza unei înţelegeri anterioare.Oare cei peste 130.000 militari români laţi prizonieri de ruşi,imediat dupa 23 august,pentru că regele lor nu i-a avertizat,îl văd ca pe un om moral ,cu dragoste de popor? Majoritatea au murit în prizonierat,uitaţi de regele decorat de ruşi cu Ordinul Pobeda! Regaliştii ştiu, că Statul Român i-a plătit fostului rege Mihai,10.000 dolari SUA,lunar,până în 1986? Sau nu vor să ştie?Ştiu,că regele lor a semnat Declaraţia de la Budapesta,printre alţi trădători,gen Macovei Monica,prin care se recunostea că Transilvania nu e pământ românesc?Să fim raţionali,să vedem şi părţile bune şi pe cele rele,atât în privinţa regelui(regalităţii),cât şi a comunismului!Etc.
Like 0
Pentru ce să fie canonizat? Prin ce a ieșit in evidență? Prin nimic. Chiar nu are nici un merit. Toate "meritele" atribuite sun vorbe goale, lingușeli, după huiduieli și alungări. Totul este o ipocrizie in cel mai specific mod dâmbovițean. Ti se face silă.
Naționalismul ăla sănătos începe de aici. Când statul român e atent la fiecare leu pe care îl cheltuie, când încearcă să aducă furnizori din România acolo unde are o ofertă bună în piață, unde există competențe și servicii de calitate. foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad
Să luăm un exemplu de nouă evaluare a elevului la clasă: dacă profesorii au de evaluat elevul la română, să spunem, să-și activeze toate simțurile în evaluarea lui. Propriile simțuri, evident, cele date de Dumnezeu, nu ale altora care i-ar cere cumva altceva, administrativ. foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Dacă am crezut vreodată că președintele României va fi cel care va curăța justiția și va deveni artizanul unor instanțe drepte, prezența lui recentă la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) spulberă orice iluzie.
După experimentul CG, care a scăpat tralala pe câmpii, Sistemul a găsit un naționalist mai sănătos, împachetat tot ca Antisistem. „Omul schimbării” e azi cel mai feroce și mai asumat apărător al stagnării. Nicu Frânaru.
Jocurile Nomade se vor încheia pe 6 septembrie, însă jocurile Kârgâzstanului vor continua şi după această dată. Într-o țară care încearcă să-și recupereze identitatea după decenii de sovietizare, kok-boru, statuia lui Manas, steagul de o sută de metri și iurtele pentru turiști nu sunt doar decoruri ale unei renașteri naționale. Sunt și declarații despre cine vrea Kârgâzstan să fie. Problema e că desprinderea de Moscova nu se poate face peste noapte, iar între Rusia, China și Turcia, Bișkekul trebuie să învețe să joace un joc mult mai complicat decât cel de pe malul Lacului Song-Kul: unul în care regulile se schimbă din mers, iar trofeul nu mai este o carcasă de capră, ci însăși libertatea de a-și decide viitorul.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.