Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat.
Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte.
Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva.
Scrie, întreabă, contestă, propune.
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.
De ce nu-l canonizează BOR pe Rege. „E o propunere care, prin îndrăzneala ei, cred că l-ar face pe rege să aibă un sentiment de jenă”
Foto: Guliver Getty Images
Regele Mihai I al României a fost ultimul monarh uns în biserică, în tradiția bizantină. Acest fapt îi conferea un statut special în biserică: avea dreptul să intre în altar prin ușile împărătești, precum un ierarh, avea dreptul să stea lângă patriarh în tronul din stânga, avea dreptul să înmâneze la instalarea unui ierarh cârja episcopală, a explicat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române în emisunea „În fața ta” de la Digi24.
Însă Biserica Ortodoxă nu ia în calcul ideea canonizării, a spus el. Ideea a apărut după ce fostul șef al Casei Regale a solicitat acest lucru.
„O cerere de canonizare primită de biserică este ceva foarte rar. Biserca se autosesizează când e vorba de personalități religioase, asta se întâmplă în general după foarte mulți ani de la moartea persoanei respective, ani în care se acumulează o evlavie populară, un cult în jurul personalității respective, ceva care crește din zona poporului, care frecentează mormântul, care se roagă. Au fost cazuri în istorie de monarhi extraordinari care au făcut și minuni, care au atras atenția poporului. În acest caz concret, Biserica nu poate lua în considerare o asemenea solicitare, o canonizare nu se declanșează după adunarea unui număr de semnături, nu se declanșează în legătură cu o persoană care, evident, a fost exemplară din punct de vedere moral, civic, dar nu putem transfera aceste lucruri din sfera politică, religioasă, în sfera publică”, a afirmat Bănescu.
„Este o propunere cu totul prematură, care nu înseamnă desconsideraeea regelui E o propunere care prin îndrăzneala eo cred că l-ar face, dacă ar mai fi trăit, pe rege să aibă un sentiment de jenă, pentru că niciodată nu s-a gândit la el însuși ca la o persoană sfântă”, a adăugat.
Prințul Mihai I, în brațele bunicii sale, Regina Maria a României, în jurul anului 1925. Credit foto: Keystone-France/Gamma-Keystone via Getty Images
Regele Mihai I inspectând un avion la Constanța. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I al României, în 1940, alături de mama sa, Elena și de mareșalul Antonescu. Credit foto:ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I, alături de soția sa, Ana, și de fiica lor, Margareta, la Lausannne, în anul 1949. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I al României în anul 1942. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I al Romaniei, pe o motocicletă BMW, la reședința sa de vară în anul 1943. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I cu câinele său în anul 1943. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Prințul MIhai, în fața unei table de șah la patru ani. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I, la controlul pașapoartelor pe aeroportul din Frankfurt, în anul 1956. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I în 1941. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai I al României, alături de soția sa, Ana, în 1946. Credit foto. ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele carol al II-lea este primit de Adolf Hitler în anul 1938. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai și mama sa, Elena, în anul 1940. Credit foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Întoarcerea Regelui Mihai I în România în 1997, anul în care și-a obținut în sfârșit pașaportul românesc, pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial. Foto: Jacques Langevin/Sygma/Sygma via Getty Images
Regele Mihai I, la nunta sa cu prințesa Anne de Bourbon-Parma, la nunta lor din iunie 1948. Foto: Keystone-France/Gamma-Keystone via Getty Images
Prințesa Anne de Bourbon-Parma, în rochie de mireasă: Foto: Albin Guillot/Roger Viollet/Getty Images
Regele Mihai I al Romaniei (dreapta) călărește alături de vărul său, prințul Phillip al Greciei la Constanța, în anul 1928. Foto: PA Images via Getty Images
Regele Mihai și Regina Ana, la o plimbare în Paris. Foto: Keystone France/Guliver Getty Images
Sursa: Foto Hulton Arhiva / Guliver / Getty Images
Anglia, septembrie 1952. Regele Mihai, împreună cu soția sa, Regina Ana și fiicele lor, principesele Elena și Margareta, citind o poveste înainte de culcare.
Regele Mihai I, alături de ofițeri de rang înalt din armata română, la un punct de observație din fața pozițiilor defensive ale armatei sovietice din Crimeea. Foto: Heinrich Hoffmann/Mondadori Portfolio via Getty Images
Regele Mihai I al Romaniei, alături de mama sa, Elena, și de mareșalul Ion Antonescu. Foto: Ullstein Bild via Getty Images
Regele Mihai I, în curtea Castelului Peleș în 1929. Foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Regele Mihai, alături de bunica sa, Regina Maria, și de mama sa, Principesa Elena, aniversând zece ani de la Marea Unire. Foto: Universal Images Group via Getty Images
Mihai I, alături de tatăl său, Car al II-lea. Foto: Universal History Archive/UIG via Getty Images)
Regele Mihai, explicând motivele abdicării sale, la 19 martie 1948. Foto: Keystone-France/Gamma-Keystone via Getty Images
Regele Mihai, în 1927. Foto: ullstein bild/ullstein bild via Getty Images
Eu îl rog,pe bunul Dumnezeu,să-l ierte pe fostul rege neîncoronat al României,Mihai I,pe care şi eu ,ca şi Traian Băsescu,pe care nu l-am votat niciodată,trădător al intereselor României şi poporului român,prin lovitura de stat de la 23 august 1944 şi abdicarea de la 30 decembrie 1947,care a fost un act de voinţă,pe baza unei înţelegeri anterioare.Oare cei peste 130.000 militari români laţi prizonieri de ruşi,imediat dupa 23 august,pentru că regele lor nu i-a avertizat,îl văd ca pe un om moral ,cu dragoste de popor? Majoritatea au murit în prizonierat,uitaţi de regele decorat de ruşi cu Ordinul Pobeda! Regaliştii ştiu, că Statul Român i-a plătit fostului rege Mihai,10.000 dolari SUA,lunar,până în 1986? Sau nu vor să ştie?Ştiu,că regele lor a semnat Declaraţia de la Budapesta,printre alţi trădători,gen Macovei Monica,prin care se recunostea că Transilvania nu e pământ românesc?Să fim raţionali,să vedem şi părţile bune şi pe cele rele,atât în privinţa regelui(regalităţii),cât şi a comunismului!Etc.
Like 0
Pentru ce să fie canonizat? Prin ce a ieșit in evidență? Prin nimic. Chiar nu are nici un merit. Toate "meritele" atribuite sun vorbe goale, lingușeli, după huiduieli și alungări. Totul este o ipocrizie in cel mai specific mod dâmbovițean. Ti se face silă.
Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.
Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².
Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia
Mama mea a lucrat timp de peste treizeci de ani în șantierul naval din Drobeta-Turnu Severin, într-un mediu de muncă dur, solicitant fizic, marcat de riscuri. foto: Profimedia
Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.