Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Direcția Națională, pentru prima dată în 500 de ani, împotriva Corupției

Stimați cititori și contributori, republicani și monarhiști, ai Republicii.ro, îndrăznesc să spun că trăim momente unice în istoria României.

De aproape 500 de ani încoace, de când domnii Munteniei și Moldovei au început să plătească mucarerul către sultan, adică să se prezinte personal la Istanbul cu șpaga considerabilă care le îngăduia să mai rămână pe tron, corupția intră în fibra istoriei noastre.

Mihai Viteazul a ajuns domnitorul Țării Românești printr-un mix de trafic de influență, mită, credite nerambursate și crimă care stârnește și astăzi admirația bunilor români.

Sub fanarioți, Țările Române devin adevărate turnuri de șpagă, de la Vodă achiziționându-și căftănirea la Înalta Poartă cu o căpiță de bani peșin, până la ultimul zapciu care storcea țăranii ca să-și plătească funcția. 

Mihail Sturza, pe care l-a prins revoluția de la 1848 domn al Moldovei, a binecuvântat construirea a sute de km de drumuri și poduri, a eliberat robii țigani ai domniei, a înființat școli de arte și meșteșuguri, dar a și traficat în neștire, pe bani grei, titluri și funcții, mărind numărul boierilor de la 850, la 3.750.

Cu asta s-a ocupat și Alexandru Ioan Cuza, patronând o colecție impresionantă de atribuiri fără licitație, decrete ilegale, șpăgi luate de la „investitori strategici” străini, în vreme ce reforma statul.

Independența României e consfințită de corupție. Construirea primei rețele de căi ferate, atribuită companiei germane Strousberg, la propunerea lui Carol I, a fost marcată, din 1868, până în 1880, de un lung șir de abuzuri, mită, escrocherii, jaf din bugetul țării. Sub presiunea cancelarului Bismark, statul român este silit să răscumpere până la urmă, în mare pierdere, întreaga rețea feroviară. Câteva zile mai târziu, Germania, Franța și Anglia, recunoșteau, după ani de tergiversări, Independența României.

De mult corupția ucide pe aici. După Primul Război Mondial, au fost încheiate în serie contracte de achiziție de avioane militare vechi și cu defecte din Occident, în urma cărora mulți piloți români și-au pierdut viața, iar intermediarii, între care prințul Carol, viitorul rege, au încasat comisioane grase. Carol al II-lea a fost, probabil, cel mai corupt șef de stat din istoria modernă a României, spre deosebire de urmașul său, Mihai, ultimul rege, care a rămas până la sfârșit un exemplu de cumpătare și demnitate pentru poporul român.

Despre corupție în comunism și în cei douăzeci și ceva de ani de după, n-are rost să mai amintesc.

Deci, și nu e o figură de stil: nu știu cum a fost pe vremea lui Vlad Țepeș, dar în ultima jumătate de mileniu nu a existat pe aceste meleaguri o acțiune anticorupție sistematică, susținută, îndreptată asupra întregului spectru politic-economic-financiar, fără discriminare, așa cum întreprinde acum Justiția română, cu Direcția Națională Anticorupție în prima linie.

Spun că DNA e principala forță de modernizare a României, în sensul că, economisind prin reducerea corupției miliardele de euro pe care țara le pierde, apar banii pentru investiții, stradă, școală și spital. Altfel, a investi în condiții de corupție generalizată, e ca și cum ai băga vitamine într-un organism bolnav de cancer – tumorile sug vitaminele și înfloresc. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult