Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Direcția Națională, pentru prima dată în 500 de ani, împotriva Corupției

Stimați cititori și contributori, republicani și monarhiști, ai Republicii.ro, îndrăznesc să spun că trăim momente unice în istoria României.

De aproape 500 de ani încoace, de când domnii Munteniei și Moldovei au început să plătească mucarerul către sultan, adică să se prezinte personal la Istanbul cu șpaga considerabilă care le îngăduia să mai rămână pe tron, corupția intră în fibra istoriei noastre.

Mihai Viteazul a ajuns domnitorul Țării Românești printr-un mix de trafic de influență, mită, credite nerambursate și crimă care stârnește și astăzi admirația bunilor români.

Sub fanarioți, Țările Române devin adevărate turnuri de șpagă, de la Vodă achiziționându-și căftănirea la Înalta Poartă cu o căpiță de bani peșin, până la ultimul zapciu care storcea țăranii ca să-și plătească funcția. 

Mihail Sturza, pe care l-a prins revoluția de la 1848 domn al Moldovei, a binecuvântat construirea a sute de km de drumuri și poduri, a eliberat robii țigani ai domniei, a înființat școli de arte și meșteșuguri, dar a și traficat în neștire, pe bani grei, titluri și funcții, mărind numărul boierilor de la 850, la 3.750.

Cu asta s-a ocupat și Alexandru Ioan Cuza, patronând o colecție impresionantă de atribuiri fără licitație, decrete ilegale, șpăgi luate de la „investitori strategici” străini, în vreme ce reforma statul.

Independența României e consfințită de corupție. Construirea primei rețele de căi ferate, atribuită companiei germane Strousberg, la propunerea lui Carol I, a fost marcată, din 1868, până în 1880, de un lung șir de abuzuri, mită, escrocherii, jaf din bugetul țării. Sub presiunea cancelarului Bismark, statul român este silit să răscumpere până la urmă, în mare pierdere, întreaga rețea feroviară. Câteva zile mai târziu, Germania, Franța și Anglia, recunoșteau, după ani de tergiversări, Independența României.

De mult corupția ucide pe aici. După Primul Război Mondial, au fost încheiate în serie contracte de achiziție de avioane militare vechi și cu defecte din Occident, în urma cărora mulți piloți români și-au pierdut viața, iar intermediarii, între care prințul Carol, viitorul rege, au încasat comisioane grase. Carol al II-lea a fost, probabil, cel mai corupt șef de stat din istoria modernă a României, spre deosebire de urmașul său, Mihai, ultimul rege, care a rămas până la sfârșit un exemplu de cumpătare și demnitate pentru poporul român.

Despre corupție în comunism și în cei douăzeci și ceva de ani de după, n-are rost să mai amintesc.

Deci, și nu e o figură de stil: nu știu cum a fost pe vremea lui Vlad Țepeș, dar în ultima jumătate de mileniu nu a existat pe aceste meleaguri o acțiune anticorupție sistematică, susținută, îndreptată asupra întregului spectru politic-economic-financiar, fără discriminare, așa cum întreprinde acum Justiția română, cu Direcția Națională Anticorupție în prima linie.

Spun că DNA e principala forță de modernizare a României, în sensul că, economisind prin reducerea corupției miliardele de euro pe care țara le pierde, apar banii pentru investiții, stradă, școală și spital. Altfel, a investi în condiții de corupție generalizată, e ca și cum ai băga vitamine într-un organism bolnav de cancer – tumorile sug vitaminele și înfloresc. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult