Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Disoluția autorității și învierea de Paștele Cailor

CTP--

 Cu mai mult de 20 de ani în urmă formulam o sintagmă: disoluția autorității. Mi se pare groaznic că și astăzi nu pot să descriu în alte cuvinte ce se întâmplă în România.

Printr-o manevră, care ar fi mai bine să fie un act comis cu rea intenție, presiunea oxigenului în instalația camionului ATI de la spitalul V. Babeș a crescut până la linia roșie, blocând alimentarea cu oxigen a 8 oameni aflați în stare gravă. 3 au murit deja. Dacă n-a fost omor cu premeditare, atunci e mai rău: un cretin, un dement, un incompetent plasat cine știe cum la butoane, a făcut-o în neștire.

Reprezentantul firmei de ventilatoare, care trebuia să le depaneze, a refuzat uite-așa!, deși i s-a oferit tot echipamentul de protecție, să intre în tir, zicând că îi e frică să nu se infecteze. După care, s-a cărat.

Cum sunt posibile astfel de comportamente? Simplu, pentru că inșii respectivi știu că vor păți te miri ce și mai nimic din partea unor autorități slabe, confuze, contradictorii, obsedate de imaginea lor în piață, de câștigul politic.

A fost stabilit vreun vinovat, ca să nu mai vorbim de sancționat, pentru incendiul de la Piatra Neamț, din noiembrie, soldat cu morți?

A fost stabilit vreun vinovat, ca să nu mai vorbim de sancționat, pentru incendiul de la M. Balș din ianuarie , soldat cu morți?

Va da cineva socoteală pentru imaginile de coșmar ale bolnavilor evacuați în asalt, în noapte și frig, pe tărgi, din spitalul Foișor? Nu, deoarece nu permite încârligarea cozilor partidelor din coaliția la putere.

Și atunci? La ce grad credeți că a ajuns disoluția autorității?

Cum să nu-și bage picioarele în soarta suferinzilor inși ținuți să facă o treabă, când știu că nu vor fi pedepsiți?

Cum să se teamă careva de răspundere și consecințe, când ministrul de Interne al României declară fără să clipească: „Atunci când te îmbolnăvești în România, trebuie să ai încredere mai întâi în Dumnezeu și apoi în sistemul de sănătate”?

Luând lumină de la dl Bode, nu ne rămâne decât să înțelegem că toți cei uciși de prostia, ticăloșia și nepăsarea autorităților vor învia la relaxatele Paștele Cailor + 1 Mai decretate de guvern sau, cel mai târziu, la Înălțarea promisă de premierul Cîțu pentru 1 iunie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult