După şapte ani de creştere economică debilă, o refacere incompletă după ultima criză şi o reducere semnificativă a venitului mediu anual al cetăţenilor din clasa de mijloc, pentru care mulţi acuză politica economică a prezentei administraţii, economia apare ca un factor de primă importanţă în orientarea preferinţelor electorale.
Ca şi în celelalte subiecte de interes major, siguranţa naţională, terorismul, imigraţia şi rolul Statelor Unite în lume, viziunea economică şi propunerile candidaţilor diferă mult atât între democraţi şi republicani, cât şi între mulţii candidaţi la preşedenţie din tabăra republicană.
Pentru Bernie Sanders, totul s-ar putea rezolva prin măsuri drastice împotriva bogaţilor, pe care el îi priveşte ca pe nişte duşmani şi cărora vrea să li se adreseze – dacă ar ajunge preşedinte – prin intermediul unei adevărate lupte de clasă.
Este o societate nedreaptă şi imorală, spune el, cea în care cea mai mare parte a avuţiei (adică a profitului) nou create merge la 1% din populaţie. Inegalitatea economică nu poate fi rezolvată decât prin atacarea rădăcinilor ei.
Foto: Guliver Getty Images/ Bernie Sanders, senator independent din statul Vermont, candidat prezidenţial al partidului democrat
Şi – după senatorul independent autointitulat democrat socialist – soluţiile sunt creşterea continuă a sistemului de asigurări sociale, cu sporirea accesibilităţii lui, taxarea mai mare a bogaţilor care sunt datori să contribuie cu o parte mai mare, deci mai corectă, la nevoile sociale şi o nouă taxă pe tranzacţiile financiare din Wall Street. Băncile mari trebuie desfiinţate şi înlocuite cu bănci mici, locale, infrastructura trebuie refăcută, sindicatele trebuie încurajate, toate colegiile trebuie să fie gratuite, guvernul trebuie să introducă măsurile de corectare a climei, acordurile internaţionale trebuie revizuite ca să fie în avantajul muncitorilor americani şi asigurarea sănătăţii trebuie declarată un drept al tuturor.
După unii analişti economici, implementarea tuturor măsurilor preconizate de Sanders ar creşte cheltuielile statului cu 18 trilioane de dolari. Bugetul guvernului federal pentru anul 2015 a fost de 3,8 trilioane de dolari şi datoria naţională a depăşit 18 trilioane de dolari.
Pentru Hillary Clinton, stimularea economiei trebuie să înceapă cu ridicarea veniturilor clasei de mijloc, având în vedere că, în ultimii ani, venitul anual al unei familii medii a scăzut cu 1.300 de dolari.
Ea s-a opus în anul 2015 reducerii taxelor individuale şi este acum în favoarea reducerii numai pentru clasa de mijloc, în timp ce venitul „celor bogaţi” (adică cei care au un venit anual pe familie de peste 250.000 de dolari) trebuie taxat mai mult. Clinton susţine că întreprinderile mici trebuie să primească o reducere a taxelor. Cum şi ea este în favoarea creşterii cheltuielilor sociale, implicit este pentru ridicarea taxelor pe capital şi a taxelor întreprinderilor mari, deşi nu spune asta. Pentru întreprinderile şi companiile care îşi transferă sediul şi activitătile în alte ţări, Hillary Clinton propune o „taxă de ieşire”.
Pentru Hillary Clinton, stimularea economiei trebuie să înceapă cu ridicarea veniturilor clasei de mijloc, având în vedere că, în ultimii ani, venitul anual al unei familii medii a scăzut cu 1.300 de dolari.
Tot după ea, trebuie creat un fond naţional de 350 de miliarde de dolari, care să fie destinat studenţilor. Şi ea, ca şi Bernie Sanders, vrea mari investiţii în refacerea infrastructurii, alocarea de fonduri mai mari în cercetarea ştiinţifică şi în învăţământ. Nu s-a calculat la ce creştere totală a cheltuielilor va duce planul lui Clinton, dar nu poate să fie departe de cel al lui Sanders. Cei doi candidaţi democraţi au expus planuri economice asemănătoare şi conform filozofiei partidului lor. Concepţia economică democrată a fost rezumată în trecut prin lozinca taxează şi cheltuieşte!, dar cum de mai mulţi ani, guvernul cheltuie cu mult peste veniturile lui, lozinca a fost actualizată la taxează, împrumută şi cheltuieşte!
În sondajele de opinie naţionale, Hillary Clinton continuă să conducă detaşat cu 54% faţă de Bernie Sanders 39% (Fox News 4-7 ianuarie 2016), dar în primul stat unde se vor ţine preliminarii, Iowa, diferenţa a ajuns numai de 3 procente (Clinton 48% şi Sanders 45%). În al doilea stat unde vor avea loc preliminarii, New Hampshire, Sanders conduce cu 50 la 46%. Prezicerile sunt că în cele două state fosta secretară de stat apare mai vulnerabilă decât oricând şi asta este legat de ultimele dezvăluiri despre situaţia e-mail-urilor ilegale, anchetate de FBI. Apare că din corespodenţa folosită de Hillary Clinton pentru mesajele legate de activitatea la departamentul de stat, peste 1.300 erau strict confidenţiale şi cu caracter secret. Hillary a declarat în repetate rânduri că astfel de mesaje nu au fost transmise pe canalele neoficiale. Mai mult, un subaltern a dat o declaraţie că a fost instruit de şefa departamentului să şteargă menţiunea strict secret de pe mai multe mesaje şi să le transmită pe canalele neprotejate. Aceasta este o ilegalitate care se poate solda cu o sancţiune mai drastică decât o corecţie pe linie administrativă şi viitorul politic al candidatei apare legat de riscul ca FBI, la completarea anchetei, să o pună sub acuzare.
Din grupul care conduce în campania pentru titlul de candidat al partidului republican, cei doi senatori, Ted Cruz din Texas şi Marco Rubio din Florida, sunt în favoarea unui nou amendament constituţional care să interzică propunerea şi aplicarea unui buget guvernamental anual mai mare decât veniturile din taxe. Cu aceasta, ei apar ca partizanii ideii că datoria naţională trebuie împiedicată să crească, dar nu oferă şi soluţii pentru reducerea ei. Mai radical decât ceilalţi, ca de obicei, Donald Trump afirmă că e timpul ca politicienii să atace problemele economice critice direct, nu să le dea doar târcoale.
Foto: Guliver Getty Images/ Hillary Clinton, fostă senatoare a statului New York, fostă secretară de stat, 67 de ani, autointitulată democrată progresivistă, candidată prezidenţială a partidului democrat.
El propune ca cei care au o avere mai mare de 10 milioane de dolari să fie taxaţi, o singură dată, cu 14,25%. Suma rezultată, de minimum 5,7 trilioane, ar fi vărsată la fondurile de plată a datoriei naţionale şi va reduce cu 200.000 de miliarde plata anuală a dobânzilor pentru datoria naţională, care ar scădea de la 18 trilioane la circa 12 trilioane. Prin aceasta, ca şi prin alte măsuri economice, economia ar fi relansată şi creşterea din primul an va fi de 35%. Noile sume de bani vor ajuta la refacerea fondurilor pentru asigurări sociale, pentru sănătate şi pentru refacerea şi modernizarea forţelor armate, ca şi la reducerea continuă a datoriei externe.
Trump mai propune alte măsuri radicale, care sperie politicienii din ambele partide. El este pentru taxarea cu 25% a tuturor produselor importate din China şi cu 35% a celor importate din Mexic, chiar dacă ele sunt ale companiilor americane. O astfel de sugestie este, desigur, de natura protecţionistă, dar el susţine că alte ţări – şi mai ales China şi Mexic – profită din relaţia cu USA şi sunt ele însele protecţioniste. În plus, China ar practica o politică financiară care dezavantajează toţi partenerii ei comerciali, dar afectează cel mai mult balanţa de plăţi a Statelor Unite.
Trump mai vrea să atragă la conducerea economiei şi finanţelor cei mai talentaţi oameni din Wall Street, să anuleze sistemul de reformă Obamacare şi să stimuleze businessul intern, cu generarea unui mare număr de slujbe în ţară. În domeniul imigraţiei, el este pentru atragerea forţei de muncă calificate şi a talentelor prin imigraţie legală şi pentru controlul total al imigraţiei ilegale.
Toţi trei, Cruz, Rubio şi Trump se opun Parteneriatului economic transpacific (TPP), aşa cum se opun şi cei doi democraţi. Acordul multinaţional din acest tratat a fost puternic susţinut de echipa Obama şi este extrem de favorabil marilor companii transnaţionale şi ţărilor din Extremul Orient.
Criticii lui Trump, cei mai mulţi în linie cu ideile şi opţiunile celor care decid în partidul republican, susţin că aplicarea unei politici economice ca cea propusă de Trump, va duce la un haos internaţional şi va afecta economia întregii lumi. Şi mai alarmaţi arată a fi cetele de lobbyşti de la Washington, pe care Trump îi ignoră complet şi de la care nu primeşte nicio contribuţie, spre deosebire de toţi oponenţii lui. Un preşedinte Trump ar fi unul care ar ţine închise uşile Casei Albe pentru cei care trăiesc din influenţarea legislatorilor în favoarea marilor companii şi a altor ţări.
Situaţia republicanilor în cele două state care se pregătesc de apropiatele preliminarii arată astfel: în Iowa, unde se vor ţine alegeri pe data de 1 februarie, Cruz conduce cu 28%, urmat de Trump cu 24% şi Rubio 13%. Trump reapare la conducere în New Hampshire, cu 30%, iar ordinea urmăritorilor lui se schimbă: Rubio 14%, Christie 12% şi Cruz numai 10%.
Aceste cifre se vor schimba sigur săptămâna viitoare, căci o nouă dezbatere televizată a candidaţilor republicani este programată joi 14 ianuarie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu degeaba Sanders si Trump sunt pe val, amandoi sunt anti-sistem, cu diferenta ca Trump este un fanfaron imbecil (cred ca e cel mai potrivit cuvant). A dus toata discutia electorala la un extremism incredibil. Omul nu se pricepe la nimic, nu are niciun plan concret si nici nu-i pasa pt ca oricum castiga. E ridicol. Oricum, spuneati de un sondaj de ieri, ei bine dintr-un sondaj de astazi, Sanders deja conduce cu 49-44 in Iowa. O ia pe urmele lui Obama, diferenta la nivel national e in continua scadere, deja devine foarte clar ca o sa fie o cursa finala intre Trump si Sanders. Cursa pe care Sanders o s-o castige fara nicio problema, pt ca programul lui si el ca om poate sa atraga masiv dintre votantii republicani (cum a facut-o si in statul lui).
Concluzia? Sanders viitorul presedinte SUA (daca nu cumva se intampla ceva cataclismic in campanie)
Oricum, ar trebui sa va masurati cuvintele, sa numiti pe un om care are niste masuri populare comunist este ridicol. Pai in cazul asta, politicienii de pe la noi ce mai sunt??? Stalin ce era? Acum vorbind serios, Sanders nici nu stiu daca ar fi numit de stanga daca ar veni cu planul asta de masuri prin Europa.
Pana-n 8 Noiembrie este mult, insa cred ca democratii ar avea nevoie pe langa campanii, bani, strategie si de o conjunctura critica, ca votantii sa-i mai acorde 4 ani la carma tarii dupa cei 8 ani ai democratului Obama...
Pe de alta parte, aceasta conjunctura (nu neaparat critica) poate fi faptul, ca poporul american de azi este prea prost sa-l voteze pe Trump. Dobitocii aia de exemplu care cred ca salariul minim trebuie marit prin lege si nu prin productivitate. Retarzii care cer 15 dolari pe ora pentru a pune un sandwich pe o tava si nu inteleg, ca prin munca lor ei nu produc mai mult decat ce primesc momentan, si nu ofera mai mult nici clientului si nici companiei decat o maimuta bine antrenata. De asemenea prea multi asistati sociali au drept de vot, din pacate pentru Trump, si americanii sunt prea politically correct pentru viziunea omului de afaceri.
În concluzie, și eu cred că la alegerile din această toamnă SUA se poate confrunta cu o conjunctură critică. Aceea ca mulți dintre cetățenii ei să gândească la fel ca tine.
Nu am spus nicio secundă că cetățenii trebuie să aibă venituri egale, dacă aș spune asta ar însemna că sunt comunist, și nici eu și nici Bernie Sanders nu suntem nici pe departe comuniști. Ceea ce îmi doresc să văd este o reducere a inegalităților sociale, nu o nivelare a acestora.
Referitor la ultima chestiune, eu cred că orice încercare de a elimina drepturile politice ale unui individ, în absența unei hotărâri judecătorești în acest sens, reprezintă o amenințare la fel de mare la adresa democrației ca și îndemnurile comuniste de ridicare la luptă pentru instaurarea dictaturii proletariatului.
Cat despre tine, daca te emotionezi si vorbesti despre jignire (cand de fapt eu n-am zis ca fastfoodistii sunt maimute ci munca lor poate fi facuta si de o maimuta, si parerea asta mi-o mentin in continuare) si ma compari cu un nazist, da, imi dau seama si eu cam ce fel de persoana si personaj esti. Un liberal de stanga. Asta faceti voi, liberalii de stanga: daca cineva e de alta parere, strigati nazist si ati si rezolvat problema.
Iar despre utima parte, eu as lega dreptul de vot atat de contributie sociala cat si de nivelul de IQ. Ah, ca nu-i democratica? Pai...ar fi timpul sa inventam ceva mai bun decat democratia, ca aparent de la grecii antici incoace nu ne folosim capul deloc. O zi buna!
Și da, cred că din punct de vedere al aversiunii față de democrație ești comparabil cu un nazist sau un comunist. Propunerile tale de a limita dreptul la vot în mod arbitrar nu ne-ar ajuta să evoluăm, ci ne-ar arunca înapoi în secolul XIX.