Sunt multe persoane din afara sistemului judiciar care se opun desființării secției speciale înființate acum un an pentru a investiga infracțiunile din justiție – ele invocă faptul că magistrații trebuie să răspundă și ei cumva pentru soluțiile date. Sunt alții din interiorul sistemului judiciar care se opun desființării acestei secții, dar nu arată motivele reale. Asta îmi oferă prilejul să demitizez prejudecata în legătură cu răspunderea magistraților.
Reglementările actuale consacră cinci forme de răspundere a magistraților: administrativă – când sunt șefi care se dovedesc a fi prost manageri, atunci sunt schimbați de CSM la cererea personalului din subordine sau după o inspecție; deontologică – când magistratul încalcă una din recomandările privind conduita în timpul sau în afara serviciului, recomandări prevăzute în Codul deontologic adoptat în 2005, atunci CSM pronunță o hotărâre care se depune la dosarul personal și de ea se va ține cont la evaluarea ce are loc o dată la trei ani; disciplinară – când magistratul încalcă o obligație de serviciu expres menționată în legea privind statutul magistraților, atunci CSM îl sancționează disciplinar cu mustrare, mutare în altă instanță, reducerea salariului sau demitere; materială – când magistratul comite cu rea-credință sau gravă neglijență o eroare judiciară și, ca urmare, statul plătește o sumă de bani celui ale cărei drepturi au fost încălcate, atunci Ministerul Finanțelor se îndreaptă împotriva magistratului pentru recuperarea sumei; penală – pentru orice infracțiune comisă de magistrat, în exercitarea funcției sau fără vreo legătură cu aceasta. Acesta va fi investigat penal de procurori și judecat de judecători, iar în caz de condamnare va avea cazier și va fi dat afară din justiție.
Secția specială – SIIJ – a fost înființată în urma modificărilor legislative din anul 2018 care au masacrat legile justiției. Ea nu a avut nicio justificare rațională și a fost construită contrară standardelor internaționale – dar acum nu voi analiza aceasta, ci mă coi rezuma doar la rolul acestei structuri în sistemul de parchete.
Anterior apariției SIIJ, o infracțiune comisă de un magistrat era cercetată astfel: dacă era o infracțiune de drept comun (de ex, furt, accident de circulație, fals în afara serviciului) urmărirea penală se făcea de parchetul curții de apel sau de Parchetul General, în funcție de gradul ierarhic al magistratului; pentru o infracțiune de crimă organizată (de ex, trafic de persoane), urmărirea penală a magistratului se făcea de DIICOT; iar pentru o infracțiune de corupție (de ex, luare de mită, trafic de influență), magistratul era urmărit de DNA. Este de menționat că există structuri teritoriale ale celor trei structuri de parchet în 15 zone ale României, care numără câteva sute de procurori, ceea ce asigură resursa umană necesară, specializarea procurorilor de anchetă și rapiditatea cercetărilor.
Când s-a înființat SIIJ, ea a primit competența de a cerceta penal orice cauză în care sunt implicați magistrații. Astfel, indiferent că un magistrat comite un furt, o infracțiune de violență în familie sau un act de corupție, el este de acum cercetat exclusiv de către SIIJ. Mai mult, dacă alături de magistrat mai este implicată și o altă persoană (de ex, un politician sau un om de afaceri), și acesta va fi cercetat tot de către SIIJ. Cum această secție specială are doar 7 procurori în componență și un singur sediu, la București, este evident că ei nu pot fi specializați în mai multe domenii care anterior reveneau unor structuri distincte – infracțiuni de drept comun, infracțiuni de crimă organizată, infracțiuni de corupție. Mai mult, este ilar să credem că doar 7 procurori au capacitatea să investigheze sute de plângeri făcute de justițiabilii nemulțumiți de hotărârile lor, neștiind/ignorând că acest lucru nu poate fi cercetat de nimeni, ci doar valorificat pe calea de atac dată de lege. Sunt sigur că dacă SIIJ va exista mai departe, ea va fi o unitate de parchet nefuncțională – de altfel, raportul de activitate pe anul trecut o demonstrează: peste 400 de cauze cu magistrați clasate și doar două rechizitorii.
În concluzie, este de reținut:
(1) pentru hotărârile date, magistrații nu pot fi investigați de procurori, nici ordinari, nici măcar de către cei din cadrul SIIJ;
(2) așa cum este concepută, fără structuri teritoriale și fără schemă de personal, SIIJ este o unitate de parchet ineficientă;
(3) desființarea SIIJ va pemite reluarea formei anterioare de tragere la răspundere a magistraților, care s-a dovedit extrem de eficientă: peste 100 de magistrați condamnați penal, definitiv, doar în ultimii 10 ani.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pe mine, daca gresesc ceva la serviciu (sau doar daca exista suspiciunea asta), ma poate controla un organism extern institutiei in care lucrez. Un om nemultumit poate face o reclamatie catre un for superior. La magistrati de ce nu poate fi la fel, mai ales ca acolo erorile pot avea o insemnatate coplesitoare?
In Maramures, acolo unde a fost ucis padurarul Liviu Pop, doar prin tragedia asta s-a aflat că procurorul sef al judetului, Aurelia Mut, proteja de ani de zile mafia lemnului, dand NUP pe banda rulanta.
Nu e un caz singular. Multe dosare sunt instrumentate prost de politie, cu probe neadunate, documente "pierdute", tergiversari - totul la cererea procurorului de caz, care, cel mai adesea, protejeaza un stab local, indiferent de culoarea politica a acestuia (important e sa aiba putere).
Dosarele se lucreaza corect, cel mai adesea, pentru un adversar politic care trebuie eliminat (iarasi, indiferent de culoare politica, doar sa cada in dizgratie). Nu inseamna ca acela nu merita sa fie condamnat - doar ca pentru tot ce e mai "plevusca", micile favoritisme si coruptia tin loc de justitie in tara asta! Nu e o exceptie, ci stare de fapt in tara asta! Dar niciun guvern nu cred ca va putea face oridine in justitie, deoarece magistratii se vor supara si vor face chiar mai mult decat simpla greva - vor refuza sa mai fie instrument de indepartare a adversarilor politici.
Asa ca... nicio nadejde.
Atata doar sa stiti, domnilor magistrati: in societate va veti intalni cu ceea ce asti semanati. Veti intalni si dvs doctori care nu va vor trata sau o vor face superficial (am in familie doi medici, deci stiu de la ei ce jale e si in acel sistem, cum ei se lupta cu morile de vant si cum nu au incredere nici pe ei sa se lase tratati in Ro). Veti intalni profesori care nu isi vor pune tot sufletul pentru copiii dvs (pentru ca merge si asa), veti intalni functionari care isi fac treaba cu formalism si neglijenta. Totul este interconectat, toti suntem membre ale unui organism. Neincrederea asta din societate, cainismul din jur, lehamitea, disperarea - toate astea sunt create si de neregulile din justitie. Stiu exemple cu duiumul. De pilda, oameni saraci din satul bunicilor mei, care au murit sperand sa isi vada pamantul restituit de la niste vecini hrapareti... Si nu au mai apucat, au murit tot mergand pe drumul tribunalelor. Alt exemplu - chiar familia mea, care a castigat un proces anul acesta (tot cu tulburare de posesie), dar un proces inceput acum 15 ani, vreme in care mai multi procurori au dat NUP. Judecatorii au fost mai intelepti, ne-au dat de obicei castig de cauza (castiguri de etapa, nu definitive, pana anul asta), dar procurorii nu ne lasau sa ajungem la judecata propriu-zisa, dand NUP (totul in cardasie cu o primarie corupta). Interesant e ca procurorii respectivi au fost mereu foarte vocali in media anti SIIJ, anti-ordonante, anti orice nu le convenea sau ameninta statutul lor de boieri pe mosia bunului plac. Si mai am exemple, chiar cazuri de prieteni juristi ce au ajuns sa se confrunte ei insisi cu functionarea kafkiana a justitiei in Romania.