Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Eticheta Schengen-Bîstroe, lipită cu scuipat pe fruntea guvernului Ciuca Bătăilor

15 martie, ora 18:30. Premierul Ciucă apare pe ecrane, cu zâmbetul îngropat într-o față de priveghi, și ne spune că acordul scris din partea Ucrainei pentru efectuarea măsurătorilor de către partea română pe canalul Bîstroe, care trebuia transmis astăzi, pur și simplu n-a venit.

Navele românești așteaptă pregătite să înceapă treaba. Iar premierul României ne comunică nimic altceva decât că guvernul ucrainean nu respectă înțelegerea care ar fi fost făcută. De parcă ar fi vorba de o învoială pe colț de masă, la o bere. 

La o lună de la bomba patriotică aruncată de ministrul PSD Grindeanu: „Ucraina draghează ilegal canalul Bîstroe”, bazată pe nimic, dar aducătoare de voturi, situația e cam aceeași. Dacă Ucraina nu-și va da acordul pentru verificări, diplomația română are o mare problemă de prestigiu și credibilitate. Imaginea va fi că după ce Austria își bate joc de România în chestiunea Schengen, și Ucraina face același lucru, că se poate. Eticheta Schengen-Bîstroe se lipește cu scuipat pe fruntea guvernului Ciuca Bătăilor – dacă nu s-a lipit deja...

Dacă acordul până la urmă vine, se pune întrebarea: care este scenariul cel mai rău pentru PSDNL?

Răspunsul e paradoxal doar la prima vedere: cercetările să nu descopere nimic în neregulă în ce a făcut Ucraina pe canal. Probabilitatea să fie așa este de luat în considerare, mai ales că observațiile experților de la Apele Române arată că nu au apărut variații semnificative ale debitului de apă pe brațele Chilia și Bîstroe, în comparație cu datele din ultimii ani.

În cazul ăsta, nu ne rămâne decât să inventariem muniția politică electorală trasă de partide la auzul petardei lui Grindeanu.

Ciolacu: „Canalul Bîstroe este una dintre liniile roșii nu numai ale mele, ci ale României. Delta este sacră”.

Ciucă: „Există date și informații că s-a dragat mai mult decât 3,5 m, cât era agreat”. 

G. Simion, din barcă, de pe Bîstroe: „Ucraina fură din noroiul nostru românesc. Este un rapt teritorial în toată regula. Guvernul vinde țara”.

Românosul prim-vice Rareș Bogdan declară că l-ar da afară pe ministrul de Externe Aurescu. Înaltul diplomat, la rândul său, nu vrea să pară fraier, așa că răspunde, uluitor, ca un gurnalist de canal, comparându-l pe Bogdan cu pompa de propagandă rusească Sputnik.

Însuși șeful diplomației, președintele: „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”. Dl Iohannis spune asta pentru că nu-i mai pasă (dacă i-a păsat vreodată) de părerea românilor despre el, ci de niscai proptele pe la Bruxelles, pentru o președinție europeană, ceva...

Până să fie sondat de români, canalul Bîstroe a sondat el politica românească. Rezultatul: până la alegerile din 2024, pescuit de voturi în ape tulburi. Și după. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult