Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Eticheta Schengen-Bîstroe, lipită cu scuipat pe fruntea guvernului Ciuca Bătăilor

15 martie, ora 18:30. Premierul Ciucă apare pe ecrane, cu zâmbetul îngropat într-o față de priveghi, și ne spune că acordul scris din partea Ucrainei pentru efectuarea măsurătorilor de către partea română pe canalul Bîstroe, care trebuia transmis astăzi, pur și simplu n-a venit.

Navele românești așteaptă pregătite să înceapă treaba. Iar premierul României ne comunică nimic altceva decât că guvernul ucrainean nu respectă înțelegerea care ar fi fost făcută. De parcă ar fi vorba de o învoială pe colț de masă, la o bere. 

La o lună de la bomba patriotică aruncată de ministrul PSD Grindeanu: „Ucraina draghează ilegal canalul Bîstroe”, bazată pe nimic, dar aducătoare de voturi, situația e cam aceeași. Dacă Ucraina nu-și va da acordul pentru verificări, diplomația română are o mare problemă de prestigiu și credibilitate. Imaginea va fi că după ce Austria își bate joc de România în chestiunea Schengen, și Ucraina face același lucru, că se poate. Eticheta Schengen-Bîstroe se lipește cu scuipat pe fruntea guvernului Ciuca Bătăilor – dacă nu s-a lipit deja...

Dacă acordul până la urmă vine, se pune întrebarea: care este scenariul cel mai rău pentru PSDNL?

Răspunsul e paradoxal doar la prima vedere: cercetările să nu descopere nimic în neregulă în ce a făcut Ucraina pe canal. Probabilitatea să fie așa este de luat în considerare, mai ales că observațiile experților de la Apele Române arată că nu au apărut variații semnificative ale debitului de apă pe brațele Chilia și Bîstroe, în comparație cu datele din ultimii ani.

În cazul ăsta, nu ne rămâne decât să inventariem muniția politică electorală trasă de partide la auzul petardei lui Grindeanu.

Ciolacu: „Canalul Bîstroe este una dintre liniile roșii nu numai ale mele, ci ale României. Delta este sacră”.

Ciucă: „Există date și informații că s-a dragat mai mult decât 3,5 m, cât era agreat”. 

G. Simion, din barcă, de pe Bîstroe: „Ucraina fură din noroiul nostru românesc. Este un rapt teritorial în toată regula. Guvernul vinde țara”.

Românosul prim-vice Rareș Bogdan declară că l-ar da afară pe ministrul de Externe Aurescu. Înaltul diplomat, la rândul său, nu vrea să pară fraier, așa că răspunde, uluitor, ca un gurnalist de canal, comparându-l pe Bogdan cu pompa de propagandă rusească Sputnik.

Însuși șeful diplomației, președintele: „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”. Dl Iohannis spune asta pentru că nu-i mai pasă (dacă i-a păsat vreodată) de părerea românilor despre el, ci de niscai proptele pe la Bruxelles, pentru o președinție europeană, ceva...

Până să fie sondat de români, canalul Bîstroe a sondat el politica românească. Rezultatul: până la alegerile din 2024, pescuit de voturi în ape tulburi. Și după. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu. Sursa foto Inquam Photos

Premierul demis, alături de cabinetul demis (prin moțiune de cenzură votată în Parlament acum mai bine de 5 luni) „TREBUIE” să-și dea demisia. Aceasta este una dintre cele mai mari aberații, repetată la nesfârșit de televiziunile care se îmbuibă cu bani de la bugetul de stat, via partidele românești beneficiare ale subvențiilor din fonduri publice („cheltuieli cu propaganda”).

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon 3 zile in septembrie

Am vorbit cu Tudor Giurgiu pentru a afla cum a fost experiența filmării unui film în 7 zile și mi-a spus că a fost una foarte intensă, dar foarte eliberatoare. Mi-a spus că un film necesită un timp de documentare, în care se așteaptă aprobări, dosare și finanțări, dar în acest caz “trebuia pur și simplu să-l facem”. L-am întrebat și despre lucrul cu actorii, iar răspunsurile lui m-au bucurat, pentru că am văzut cât de important este pentru el actorul și câtă liberatate îi oferă. Mi-a spus că nu crede în actorul executant și că îi place să fie surprins de un actor care duce personajul pe o rută la care el nu s-a gândit.

Citește mai mult