Rezultatele de la Evaluarea Națională din acest an au arătat încă o dată diferențele uriașe de șanse dintre copiii născuți în mediul urban și cei din mediul rural și dintre zonele prospere și cele sărace ale României.
În timp ce Clujul și Bucureștiul domină clasamentul național al mediilor peste 5, cu procente de 88,7% și 87,6%, în Giurgiu și în Teleorman, doar 60,3%, respectiv 63,6% dintre copii au reușit să atingă acest prag. Dacă în zonele urbane 15,08% dintre copii au avut medii sub 5, în rural procentul celor cu medii cuprinse între 1 și 4.99 este, potrivit Ministerului Educației, de două ori și jumătate mai mare: 38,03%.
Județele cu cele mai multe medii de 10
Cele mai multe medii de 10 au fost obținute în București - 224, Capitala fiind urmată în clasament de Cluj, cu 66 de medii de 10, Iași, cu 46 de medii de 10, Argeș, cu 43 de medii de 10, și Brașov, cu 30 de medii de 10. La polul opus se află Covasna și Harghita, cu câte o medie de 10.
Procentajul de medii mai mari sau egale cu 5
Anul acesta, 76,01% dintre copii au reușit să obțină cel puțin media 5 la examenul de la finalul calsei a VIII-a, însă diferențele la nivel național sunt mari. Județele cu cele mai mari procentaje de note „de trecere” obținute sunt Cluj (88,7%), București (87,6%), Brăila (86%), Galați (80,8%), Vâlcea (80,7%), Prahova (80%).
La coada clasamentului se află Giurgiu (60,3%), Teleorman (63,6%), Botoșani (67,7%), Călărași (68,6%), Vaslui (68,8%), Ilfov (68.9%). Ialomița (69.9%).
Distribuția mediilor în funcție de mediu (rural/urban) și gen
O comparație între mediul rural și cel urban arată că de patru ori mai puțini copii din mediul rural iau note între 9 și 9,49 în comparație cu copiii din orașe: 3,22% față de 12,56%. În mod similar, în urban procentul notelor între 9,5 și 9,99 este de aproape 8 ori mai mare (9.22%) decât în rural (1,29%).
În schimb în rural 38,05% dintre elevi au obținut medii sub 5, față de 15,08% în urban.
Graficele Ministerului Educației scot la iveală însă și o altă linie de vulnerabilitate: băieții performează semnificativ mai slab la testele naționale de la finalul clasei a VIII-a în comparație cu fetele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
--- Eu spun foarte clar ca DAAAAA, Pentru ca ,pe acele meleaguri oamenii cred ca , soarele se invarte in jurul pamantului , ca nun stiu pe ce planeta locuiesc se tarasc pe coate si pe genunchi in jurul bisericilor crezand ca Dumnezeu ii va ajuta , sa treaca examenele etc , si alte lucruri elementare care la prima impresie ar fi de ras ,dar nu este de ras ,ptr ca este de plans !
Adevarul meu, profesor într-un orășel cu ulițele neasfaltate si cu oameni care lucrează mai toti in agricultura, in tara sau strainatate: pentru ca prioritar pentru orice om este sa supraviețuiască, sa aiba mâncare, căldură și abia apoi sa se instruiască. Copiii urmează, în majoritate, exemplul părinților și nu vad în scoala o soluție pentru viața lor. Au două mâini și două picioare si pot munci, pentru ei asta e viitorul.
Ministerul alocă o sumă de bani pe cap de elev, aceeași în Cluj si intr-un sat pierdut prin Moldova sau Oltenia. Consiliile locale nu alocă mai nimic, fie pentru ca nu au de unde, fie pentru ca nu dau doi bani pe educație.
M-am săturat să aud an de an același lucru, cum sunt copiii si profesorii din rural rusinea țării. Nimeni nu pare să înțeleagă ce se intampla, se vorbește de reforma curriculară, de tehnologie, etc.
De fapt, e vorba de sărăcie, de lipsa civilizației. Asta se schimba cu bani, nu cu vorbe.