Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Evaluarea Națională 2020. Topul județelor cu medii peste 5. Diferențe mari între urban și rural

Rezultatele de la Evaluarea Națională din acest an au arătat încă o dată diferențele uriașe de șanse dintre copiii născuți în mediul urban și cei din mediul rural și dintre zonele prospere și cele sărace ale României. 

În timp ce Clujul și Bucureștiul domină clasamentul național al mediilor peste 5, cu procente de 88,7% și 87,6%, în Giurgiu și în Teleorman, doar 60,3%, respectiv 63,6% dintre copii au reușit să atingă acest prag. Dacă în zonele urbane 15,08% dintre copii au avut medii sub 5, în rural procentul celor cu medii cuprinse între 1 și 4.99 este, potrivit Ministerului Educației, de două ori și jumătate mai mare: 38,03%.

Județele cu cele mai multe medii de 10

Cele mai multe medii de 10 au fost obținute în București - 224, Capitala fiind urmată în clasament de Cluj, cu 66 de medii de 10, Iași, cu 46 de medii de 10, Argeș, cu 43 de medii de 10, și Brașov, cu 30 de medii de 10. La polul opus se află Covasna și Harghita, cu câte o medie de 10.


Procentajul de medii mai mari sau egale cu 5

Anul acesta, 76,01% dintre copii au reușit să obțină cel puțin media 5 la examenul de la finalul calsei a VIII-a, însă diferențele la nivel național sunt mari. Județele cu cele mai mari procentaje de note „de trecere” obținute sunt Cluj (88,7%), București (87,6%), Brăila (86%), Galați (80,8%), Vâlcea (80,7%), Prahova (80%). 

La coada clasamentului se află Giurgiu (60,3%), Teleorman (63,6%), Botoșani (67,7%), Călărași (68,6%), Vaslui (68,8%), Ilfov (68.9%). Ialomița (69.9%).

Distribuția mediilor în funcție de mediu (rural/urban) și gen

O comparație între mediul rural și cel urban arată că de patru ori mai puțini copii din mediul rural iau note între 9 și 9,49 în comparație cu copiii din orașe: 3,22% față de 12,56%. În mod similar, în urban procentul notelor între 9,5 și 9,99 este de aproape 8 ori mai mare (9.22%) decât în rural (1,29%).

În schimb în rural 38,05% dintre elevi au obținut medii sub 5, față de 15,08% în urban.

Graficele Ministerului Educației scot la iveală însă și o altă linie de vulnerabilitate: băieții performează semnificativ mai slab la testele naționale de la finalul clasei a VIII-a în comparație cu fetele. 


Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan check icon
    La coada clasamentului se afla jud, Giurgiu , Teleorman , Calarasi ,Vaslui,, Ilfov ,,Ialomita , Harghita etc exact acolo unde si electoratul psd este la nr maxim !! Sa fie oare o legatura intre ,electorat psd si nivelul de educatie al copiilor ??
    --- Eu spun foarte clar ca DAAAAA, Pentru ca ,pe acele meleaguri oamenii cred ca , soarele se invarte in jurul pamantului , ca nun stiu pe ce planeta locuiesc se tarasc pe coate si pe genunchi in jurul bisericilor crezand ca Dumnezeu ii va ajuta , sa treaca examenele etc , si alte lucruri elementare care la prima impresie ar fi de ras ,dar nu este de ras ,ptr ca este de plans !
    • Like 2
  • Teodora check icon
    Hai sa facem iarăși un studiu: oare de ce sunt rezultate mai slabe în mediul rural și în general în mediile defavorizate? Tare greu de aflat!
    Adevarul meu, profesor într-un orășel cu ulițele neasfaltate si cu oameni care lucrează mai toti in agricultura, in tara sau strainatate: pentru ca prioritar pentru orice om este sa supraviețuiască, sa aiba mâncare, căldură și abia apoi sa se instruiască. Copiii urmează, în majoritate, exemplul părinților și nu vad în scoala o soluție pentru viața lor. Au două mâini și două picioare si pot munci, pentru ei asta e viitorul.
    Ministerul alocă o sumă de bani pe cap de elev, aceeași în Cluj si intr-un sat pierdut prin Moldova sau Oltenia. Consiliile locale nu alocă mai nimic, fie pentru ca nu au de unde, fie pentru ca nu dau doi bani pe educație.
    M-am săturat să aud an de an același lucru, cum sunt copiii si profesorii din rural rusinea țării. Nimeni nu pare să înțeleagă ce se intampla, se vorbește de reforma curriculară, de tehnologie, etc.
    De fapt, e vorba de sărăcie, de lipsa civilizației. Asta se schimba cu bani, nu cu vorbe.


    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult