Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Extincția unei specii

 Cătălin Țepelin – un jurnalist foarte bun și un om cinstit. Am colaborat cu domnia-sa la Gazeta Sporturilor mai bine de 2 ani în modul cel mai corect și profesionist cu putință. Acum, domnul Țepelin și-a dat demisia din funcția de redactor-șef. De ce?

Pentru că nu s-a supus patronilor, jivinele cu sânge rece numite trustul Ringier. 

Știam că așa se va întâmpla, pentru că știu firma asta. M-am ciocnit cu ei când eram președintele Clubului Român de Presă. Pe atunci încă mai speram că o companie occidentală de media poate să fie un exemplu de etică a meseriei pentru jurnaliștii români. Ringier m-a trezit din iluzie. Au publicat în Libertatea, în pagina întâi și la interior, fotografii în culori de cururi și țâțe alături de fotografii gros-plan de trupuri sfârtecate, ale muncitorilor uciși într-o explozie groaznică, cred că la Galați. La sesizarea pe care le-am trimis-o din partea CRP, al cărui membru Ringier era, au reacționat urinând de la balcon. Altceva în afară de tiraj, publicitate, profit nu îi interesa. Avea ce să învețe presa românească de la ei...

Acum, Cătălin Țepelin nu a vrut să muște din cașcavalul jurnalismului vopsit, în favoarea caselor de pariuri sportive, împreună cu Ringier. A plecat. În marea majoritate a mass-media din România, „colaborarea” de acest soi între patron și jurnaliști funcționează fără hopuri. Domnul Țepelin reprezintă o specie în faza finală de extincție.

P.S.

În semn de solidaritate față de Cătălin Țepelin și cu părerea de rău a despărțirii de cititori, încetez să mai public în Gazeta Sporturilor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

11 septembrie 2001 / sursa foto: Profimedia

Acum 25 de ani, frica avea o adresă. Avea o dată, un contur de zgârie-nori și un nume pe care toată lumea îl putea pronunța. Pe 11 septembrie 2001, pericolul a apărut ca ceva vizibil, ceva ce puteai filma. Astăzi, aceeași frică circulă printr-un SMS, o voce clonată la telefon sau un link care pare aproape corect. Nu mai are contur de oraș. Tocmai de aceea, foarte mulți oameni au încetat să îi mai acorde atenție.

Citește mai mult

Sandra Paul

La 16 ani, Sandra Paul știe deja că performanța nu arată întotdeauna ca o medalie de aur. Uneori arată ca o dimineață începută prea devreme pentru un antrenament. Alteori, ca un robot care nu funcționează după zeci de încercări. Sau ca o zi în care trebuie să alegi între o petrecere și câteva ore de studiu în plus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon De la joacă la teme: cum amenajezi o cameră de copil care crește odată cu el

Toamna schimbă ritmul întregii familii. Copiii s-au întors la școală, vacanța a lăsat loc temelor, proiectelor și dimineților în care fiecare minut contează, iar camera copilului începe din nou să îndeplinească mai multe roluri în aceeași zi. Este dormitor, loc de studiu, spațiu de joacă, bibliotecă și - pentru copiii mai mari - primul teritoriu al casei pe care încep să-l simtă cu adevărat al lor.

Citește mai mult