Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Gabriel Liiceanu a calculat suma pe care o va plăti Humanitas dacă se va introduce taxa de solidaritate. „Îi va băga în insolvență pe mulți”

Scriitorul Gabriel Liiceanu, fondatorul editurii Humanitas, a vorbit în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, despre taxa de solidaritate anunțată de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa. În opinia sa, aceasta este o taxă de solidaritate cu incompetența guvernanților.

Foto: Alexandru Bușcă/Inquam Photos

„Noutatea e ca nu e o taxă pentru bogați, ca în Franța, ci una pentru bogați și săraci deopotrivă, pentru că a pune 2% pe fondul de salariu înseamnă a-i prinde și pe cei cu salarii mici, și pe cei cu salarii mari. Iar dacă angajatorul umblă puțin la salariu ca să facă rost de cei 50.000 de euro, să zicem.? Trebuie să îi scoată de undeva. De unde să îi scoată?”, a întrebat Liiceanu. A calculat cât ar trebui să plătească în plus editura pe care o conduce, odată cu introducerea taxei de solidaritate. 

„Ocupându-mă de o instituție privată, am făcut un calcul simplu că, la masa salarială, Humanitas ar plăti 40.000-50.000 de euro pe an în plus. Or aplicată la întreaga țară, la 57 de miliarde de euro, este un miliard de euro taxa”, a spus scriitorul. Acesta crede că este inadmisibil să nu fie cunoscută destinația exactă a banilor, dar și că unele firme vor intra în faliment din cauza acestei măsuri.

„Taxa e pe fondul de salarii. El există, indiferent dacă există profit sau nu. O să-i bage în insolvență pe mai mulți”, a spus Liiceanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Si in Germania exista "Soli", taxa de solidaritate cu fosta DDR sau taxa "Schaeuble, inca de dupa unificare. Dar aici o platesc doar cei cu venit peste minimul neimpozabil, si i se cunoaste ff clar destinatia, INVESTITII! Germania de Est s-a reconstruit si retehnologizat si din banii astia. De ce nu pot si ai nostri sa urmeze o data un exemplu bun?
    • Like 0
    • @
      andrei andrei check icon
      Serios?ceea ce ma surprinde cel mai mult e capacitatea românilor de a pune mâna în foc odată la câteva zile Si de a urla si tipa ca s-au ars si ocarind focul pentru ca e prea cald, apoi pun mana în foc din nou tipand ca nu e corect.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult