Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Gabriel Liiceanu: Noi arătăm ca niște oameni bogați care umblă în zdrențe. Ăsta e paradoxul României în clipa de față

Gabriel Liiceanu

România este o țară a contradicțiilor: creștere economică spectaculoasă potrivit statisticilor, în ultimii 24 ani, dar condițiile de trai continuă să rămână departe de a reflecta acest progres. „Noi arătăm ca niște oameni bogați care umblă în zdrențe. Ăsta e paradoxul României în clipa de față”, a descris filosoful și scriitorul Gabriel Liiceanu actuala situație economică a României. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Liiceanu a subliniat că din anul 2000 și până prezent, România și-a triplat Produsul Intern Brut, având una dintre cele mai rapide creșteri economice din Europa de Est. Datele sunt cuprinse în lucrarea „Un atlas al corupției. România, 20 de ani de hoție. Studiu de caz”, scrisă de fiul său, Ștefan Liiceanu. În acest ritm, România ar putea depăși PIB-ul Austriei până în 2030, însă în loc să fie investiți pentru avea spitale moderne, școli bine dotate sau infrastructură solidă, banii au dispărut, spune el. Motivele? Corupția, risipa și numărul mare de bugetari, România fiind statul din UE cu cel mai mare număr de angajați în sistemul public.

„Oamenii ar trebui să înțeleagă foarte bine ce s-a întâmplat cu România în acești 35 de ani. L-ați avut în studio la un moment dat pe întâmplător fiul meu, care a scris o carte despre corupție: Un atlas al corupției - România, 20 de ani de hoție, studiu de caz. Acolo este analizat microscopic ce s-a întâmplat din punct de vedere economico-politic în această țară. Între 1990 și 2000, 10 ani, România a bătut pașii pe loc. Creșterea economică a fost zero. Nu în sensul că an de an a fost zero, că nu se întâmpla așa, ci media a fost zero. Mai clar, cineva are 25 de ani, vârsta, și te uiți la el și arată ca un adolescent de 15 de ani. România, care trebuia să aibă 25 de ani, după 10 ani, arăta tot ca un copil ieșit din pubertate, nu crescuse deloc, și s-a petrecut ceva miraculos. Între anul 2000 și anul de grație în care ne aflăm, a crescut economic de 3 ori. Cea mai mare creștere economică din Europa de Est, cu excepția Poloniei, care e mult mai mare. Nicio țară fost comunistă, deci din Estul Europei, n-a cunoscut o creștere atât de vijelioasă. Am fi avut toate motivele mândriei totale. Deci această cifră a bătut toate țările din jur. A fost o creștere formidabilă. Dacă continuăm așa și până în 2030, încă șase ani, continuăm în același ritm al creșterii, depășim Austria. Deci dacă lucrurile se aranjează acum în varianta bună, pentru că se pot aranja în două variante, foarte bună și foarte proastă, de asta suntem la o răscruce. Ori poate să iasă rău totul, ori poate să iasă, în sfârșit, foarte bine, treziți dintr-un vis urât. Dacă în continuare, până în 2030, vom avea o creștere de acest fel, vom depăși PIB-ul Austriei.

Și atunci se pune întrebarea - acești bani, strânși în acești ani, prin PIB-ul ăsta care a crescut de trei ori, ce s-a întâmplat cu ei? Pentru că noi arătăm ca niște oameni bogați care umblă în zdrențe. Ăsta e paradoxul României în clipa de față. Toate firmele private au lucrat enorm, au dat taxe, UE a trimis bani pe proiecte, au existat bani ca niciodată. România a fost bogată în acești 20 de ani, iar mizeria a fost pe măsură. Unde au ajuns acești bani? În buget. Ce s-a întâmplat cu bugetul, deci cu clasa politică care a avut bugetul în mână? Au făcut trei lucruri. Au furat, deci corupție. Șpăgi, chestii, aranjamente. Au risipit. Autoritatea Electorală Permanentă - domnul Toni Greblă a închiriat o masă de conferință de 36.000 de euro. O masă la care să aibă loc discuția pe tema nu-știu-care. 36.000 de euro. Asta se numește risipă”, a spus Gabriel Liiceanu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

România alocă aproximativ o treime din buget pentru salariile bugetarilor numeroși, mulți angajați pe criterii de nepotism și care „plimbă hârtii”. În timp ce banii existau pentru modernizare, țara rămâne pe primul loc în Europa la lipsa de canalizare, cu școli, spitale și infrastructură insuficiente, a continuat scriitorul Gabriel Liiceanu.

„Masa salarială bugetară, nu vorbim de un profesor sau de un medic, vorbim de salariile luate de cei 1.200.000 de bugetari. Cea mai mare cifră din Europa. Aia pe care Bolojan ar trebui să o reducă la jumătate sau două treimi. Ce au făcut cu ea? Au dat salarii nepoților, rudelor, prietenilor și mai departe. Risipă. Risipă. Asta e risipa. 30% din tot bugetul României se duce pe salariile bugetarilor. 5.000.000 de oameni muncesc în România. În România nu există șomaj. E 3%. E foarte mic. Toți sunt ocupați, dar plimbă hârtii dintr-un birou în altul, sau nu fac nimic. Când e vorba de salariile bugetarilor de tip parlamentul, guvernul. Deci unde sunt banii ăștia? Avem acești bani, i-am avut, suntem pe locul întâi la lipsa de canalizare în Europa. 30% din locuitorii României nu au closet și apă curentă. Banii existau să faci tot. Au dispărut. De aici, furia antisistem, între altele”, punctat Liiceanu.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începînd cu ora 14.00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Prin tinerețile mele RSRistice era un banc, evident politic: unul la o ședință de partid are o nelămurire:"Tovarășe, dacă e atât de rău la capitaliști și atât de bine la noi comuniștii, de ce e atât de rău la noi și atât de bine la ei?"
    Degeaba insistați cu placa asta obosită a PIB-ului păcii, "cincinalul în patru anii jumate" dacă la nivelul buzunarelor oamenilor de rând bate vântul. Și nu are nici o legătură cu corupția, doar cu specula și inflația. Degeaba le povestești oamenilor cum "întrecem jegustria" la PIB când văd facturi de zece ori mai mari decât în 2020 la gaze și energie iar coșul de cumpărături e de zece ori mai mici!
    Intelighentsia cantonată solid în turnul de fildeș nu reușește decât să confirme a nșpea oară că este complet ruptă de realitate și atât.
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Referitor la energia electrică, în 2020 am avut facturi, în medie, de 110 lei/lună. Anul ăsta media facturilor a fost 164 lei/lună (însă în ultimii doi ani am folosit mult mai intens aerul condiționat). De unde aberația "facturi de zece ori mai mari decât în 2020 la gaze și energie"??? Nici tu nu crezi ce scrii...
      • Like 0
  • andrei andrei check icon
    paradoxul romaniei, de fapt nu doar al romaniei, dar al tarilor din est, e ca trebuie sa recupereze repede ceea ce vesticilor le-a luat generatii. acolo cresterea economica vine natural, e un proces continuu de cateva generatii, chiar sute de ani. cand lucrurile se intampla natural se aseza mai bine si mentalitatea.

    la fel si urbanizarea. in vest urbanizarea a venit natural, in romania a fost foarte brusca, de asta si foarte mullti oraseni cu apucaturi de sateni chiar daca sunt de vreo 2 generatii la oras.

    as zice replica cu forme fara fond, dar e rasuflata replica
    • Like 1
  • domnul Liiceanu uită că Franța e campioana birocrației. cum uită să menționeze cauza jafului la scară națională și politică: judecătorii. nu justiția, judecătorii. se fac 35 de ani de când criminalii din Armata Română și din Securitatea Română au ucis aproape 1.200 de oameni. din nou, judecătorii au amnezie totală. 35 de ani. un camion de dosare. alo, domnul fost procuror șef Pițu (r)?
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult