Foto: Inquam Photos/ Bogdan Buda
În aceste zile în care lucrurile par să fi scăpat de sub control, e momentul să revenim la vocile lucide. La oamenii care și-au construit carierele și drumul în viață mizând pe valorile occidentale. Una dintre aceste voci este cea a filosofului Gabriel Liiceanu, care, într-un interviu pentru Republica, ne explică în ce constă astăzi pericolul care stă în spatele ascensiunii unui personaj precum Călin Georgescu. Gabriel Liiceanu crede că în întreaga poveste un rol determinant l-a avut manipularea, indiferent de sensul și de sursa ei, și susține cu toată convingerea că devenirea unui personaj precum Georgescu președinte al României ar fi cea mai cumplită tragedie din istoria noastră.
Cum ați perceput într-o primă fază ascensiunea unui personaj – care până într-un punct a stat sub radar pe rețele sociale pe care le folosesc preponderent cei tineri – în topul preferințelor politice ale românilor?
Ca un produs al tehnicilor de manipulare aduse la zi. Nu mai țin minte ce promotor de imagine din Rusia anilor de după Elțîn a spus că, dacă ar vrea, ar putea să facă și dintr-un cimpazeu președinte al Rusiei. Până una-alta l-a făcut pe Putin. Așadar, fie serviciile autohtone și-au propus să reediteze scenariului din anul 2000, când l-am votat pe Iliescu din teama de a nu ne pomeni cu Vadim Tudor președinte, de data asta pe rol fiind Ciolacu. Dar, de data asta s-ar putea ca deznodământul manevrei să le fi scăpat din mână, fiind neașteptat chiar pentru ele însele. Fie uriașa mașinărie de manipulare a rușilor a reușit să împingă la vârf un candidat atipic „ieșit din spuma TikTok-ului” (cum frumos l-a numit Tatiana Niculescu într-o postare de pe facebook), făcând din el poarta de intrare a putinismului în Vestul Europei.
Dacă ar trebui să-l descrieți pe Călin Georgescu ca pe un personaj de roman, în ce termeni ați face asta?
În termenii unei distopii în care puterea, încăpută pe mâna serviciilor secrete (cazul KGB-ului ajuns, prin Putin, să ia puterea în Rusia), ajunge să se amuze construind cele mai grotești marionete pe care, jucându-se de-a democrația, le propune unei mase electorale bine spălate înainte pe creier și în care libertatea de alegere este înlocuită prin inducția opțiunii venite dintr-un unic centru.
De ce credeți că a prins mesajul lui Călin Georgescu atât de bine în rândul oamenilor nemulțumiți de sistemul politic românesc? Găsiți că educația precară poate fi și ea o linie de interpretare a acestei explozii de teorii ale conspirației care l-au propulsat pe Georgescu atât de sus în preferințele unei părți a electoratului? Credeți că am eșuat, ca țară, să le explicăm tinerilor ce e acela un legionar?
Care tineri? Sunt tineri și tineri. Până una alta câteva sute au ieșit prompt ieri seară în Piața Universității invitând lumea să nu-și voteze viitorul dictator. „Educația precară”, spuneți. Desigur, dar e mai mult decât atât. La noi ea n-a fost precară, ci absentă. Într-o democrație reală și matură, reprezentanților puterii le revine și sarcina de a educa poporului în vederea controlării puterii. Asta se numește azi „democrație participativă”. „Controlați-ne!”, ar trebui să spună adevărata putere într-o adevărată democrație. La noi ea a făcut tot ce a putut pentru a menține ignoranța politică drept climat optim al manipulării.
Dumneavoastră ați luat vreodată în calcul ideea de a fi activ pe TikTok?
Nu.
E mai rea situația de acum decât cea din 2000, când românii au fost puși în situația de a alege între Vadim și Iliescu? E mai toxic oare Georgescu, prin comparație cu Vadim?
Am mai spus-o și-n alt interviu și aș repeta-o la nesfârșit: ajungerea în funcția de președinte al României a unei persoane care îi laudă pe Antonescu și pe Zelea Codreanu, care se face că nu mai distinge între Est și Vest, care consideră apartenența României la NATO și UE ca eșecuri istorice și care la întrebarea „cum se definește politic” răspunde „iubitor și salvator de țară” – ar reprezenta, alături de instaurarea comunismului în România după război, cea mai mare și, pe termen lung, cea mai cumplită tragedie din istoria acestei țări.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
La vremea aceea, fix, da fix ca azi, in Romania, oamenii erau profund nemulțumiți de partidele momentului. Si apare acest tanar, Zelea Codreanu, care le vorbeste frumos despre anticomunism, patriotism , imbracat in costum popular, despre credinta, despre omul muncitor care le reușește pe toate. Ce spunea era pe placul tuturor, asa ca a atras rapid de partea sa, nu doar taranimea, ci si marii intelectuali ai vremii. Nu doar Noica, si Blaga, si Eliade, si Cioran au simpatizat, cel putin,cu aceasta miscare, ca era de bine, era suflul nou de care avea nevoie tara si fiecare om in parte.
Pana aici scenariul ti e cunoscut, sper!
Ei, stim cu totii, sper, cum a culminat totul in crime si violente si atunci, absolut toti intelectualii vremii s au dezis de aceasta miscare. Cand a aflat de moarte lui Iorga, Noica a regretat intrarea in miscare, spre bătrânețe, chiar si Cioran care a fost unul dintre cei mai inversunati adepti ai miscari a refuzat si să vorbească vreodată de acea perioadă.
Si acum sa trecem la concluzii, dar sa incepem cu un citat cum face si dl Georgescu. Iorga spunea “ Un popor care nu si cunoaște trecutul, e condamnat sa l repete” . Deja am intrat in bucla: nu mai are dl Georgescu varsta tanarului Zelea, dar tot in port popular a intrat in scena, cu un discurs mistic nationalist, fix ca al idolului sau, exact in acelasi context si national, si internațional. A prins de data asta mai mult la “taranime” cu ghilimele de rigoare si stiti de ce?! Pentru ca una e sa fii in fata unei situații pentru prima data si sa te arunci cu capul inainte si alta e sa cauti in memoria proprie, nu in cea a tik tok ului si sa iti dai seama ca asta s a mai întâmplat candva si evident sa te cutremuri cand stii cum s a terminat atunci.
Sper ca ti am fost de folos si ca te vei gândi serios la cum vrei sa se termine de data asta: ca in 2000 sau ca in 1938?
,ci asasinat împreună cu alți 13 legionari!
Armand Călinescu, ca ministru de interne, a organizat asasinatul, iar Regele Carol II, a dat ordinul.
Intorcandu- se din Germania, de la Praga, i-a telegrafiat lui A. Călinescu, ordonandu-i sa-l asasineze pe Codreanu.
Nu exista îndoială asupra acestui fapt!
Va las plăcere să descoperiți singur motivul pentru care, legionarii au considerat ca Iorga trebuie omorât.
Nu-i cautionez pe legionari și faptele lor, dar trebuie sa punem. faptele în toată desfășurarea lor.
Iar drspre do.mnul Liiceanu, ma tot întreb si mir de ce este poreclit: "Liichenu"?!
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83#:~:text=%C3%8En%20perioada%2021%2D22%20septembrie,105%20membri%20ai%20Mi%C8%99c%C4%83rii%20Legionare.
Maestrul devenirii filosofice a domnului Liiceanu, despre care necontenit si-a exprimat admiratia, a fost Constantin Noica, un legionar notoriu!
Eliade, Cioran, despre care domnul Liiceanu si-a exprimat admiratia si a căror opera a publicat-o la editura sa, au fost legionari notorii!
Regele Mihai, al carui admirator vechi, puternic declarat, este domnul Liiceanu, si-a serbat ziua de nume la 8 noiembrie 1940, la Iași, alături de, Ion Antonescu, Horia Sima și de zeci de mii de legionari!
A mărșăluit alături de mama sa, mandra și zâmbitoare, în fruntea legionarilor, a luat cuvântul la adunarea legionara, a îmbrăcat uniforma legionara,,,
Indignarea domnului Liiceanu, fata de admirația domnului Georgescu fata de Codreanu și Antonescu, ar trebui extinsa catre muuulte personaje istorice și culturale ale României de ieri și de azi.
Altfel, indignarea sa nu este doar ipocrita, dar și ridicolă!