Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

În gură de șarpe

Cristian Tudor Popescu

A crescut temperatura pe tot globul și a ieșit șarpele de sub pragul lumii să se încălzească. E o reptilă mare, încremenitor de mare, și totuși cu venin mai ucigător decât taipanul australian.

Îi pui mâna în gât. Se zbate ca un cablu de pod rupt sub uragan. Te plesnește peste față ca un bici de stăpân. Nu îi dai drumul.

Cască gura la aproape 180 de grade, îi vezi limba care gustă aerul, îi vezi colții lungi, gălbui și curbați. Te privește în infraroșu cu ochi de piatră. Pentru el ești o bucată de căldură.

Șarpele cu ochi de piatră e surd, dar îți simte pulsul pumnului strâns vibrând în osul pătrat al maxilarelor lui. Nu apuci să vezi, doar îi simți colții când ți-i înfige fulgerător în mână, străpungându-și pe dinăuntru, dintr-o singură mușcătură, patul subțire și delicat al gurii.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult

Pastele cu masca / sursa foto: Profimedia

În ultimii ani, îmi tot amintesc de întâmplările pe care urmează să vi le povestesc și cred că singurul motiv pentru care nu le-am pus pe hârtie până acum este faptul că au avut loc în pandemie. O perioadă bulversantă pentru toți, pe care nu am știut cum să o abordăm, de la care nu-mi vine să cred că au trecut șase ani și la care, bineînțeles, nu mă întorc cu mare plăcere. Așadar, Paștele acela cu mască, în care am stat acasă și în care lumina a venit ea la noi, în loc să mergem noi după ea la biserică.

Citește mai mult