sursa foto: Inquam Photos
Odată cu rotocoalele schimbării care se învârt pe „autostrăzile” promisiunilor - mereu în construcție, căci aparent realitatea bate metafora -, în peisajul politic, atât local, cât și global, au apărut și modificări structurale de retorică. Discursurile îmbibate de limbaj de lemn, demagogie, expresii periate care să inducă alegătorului ideea că își pune ștampila pe cineva mai deștept decât el, care deține soluții mai degrabă decât simple răspunsuri, au fost înlocuite în ultima vreme de o nouă paradigmă. Politicienii nu se mai feresc de limbaj suburban, ba chiar și-l asumă sarcastic și cu fală.
Jignesc adversari politici, jignesc jurnaliști, jignesc publicul fără niciun menajament, iar limbajul suburban devine, pentru unii, o formă de identificare, de diferențiere, carisma lumii noi, în care nu eleganța și diplomația sunt apanajul alesului public, ci miștocăreala și grobianismul, șmecheria, huliganismul și ironia veninoasă.
În această nouă logică, politicianul nu se mai obosește să vorbească pentru oameni. Noua miză e să vorbești precum oamenii. Dar care oameni?
Mecanismul e, în esență, același, numai că adversarul nu mai este contrazis, ci, mult mai simplu, desființat verbal. Insulta a luat locul cravatei, iar grosolănia s-a îmbrăcat în strategie de comunicare. Politicianul nici măcar nu mai caută să lustruiască limbajul cotidian, ci chiar își propune să coboare deliberat în mojicie. Asta înseamnă astăzi „unul de-ai noștri”.
Articol publicat inițial pe Urmele.ro.
Că e un George Simion care „agresează scroafe sexual”; că e un Trump care face o jurnalistă „proastă”; sau, coborând în sfere mai mici, că e viceprimarul Craiovei care face aluzii despre „tuta absolută”; sau primarul urbei, care transmite unui „ONG userist” care dă în judecată municipalitatea pentru poluare că „n-ai cum să fii atât de prost” - lovind, totodată, în toți cetățenii afectați care s-au aliniat inițiativei -, această formă de limbaj și de comportament politic, deși nu e nouă, e o cangrenă care se răspândește cu o viteză tot mai amețitoare. Și nimeni nu pare suficient de deranjat de toate aceste derapaje pentru că ele, de fapt, s-au transformat din excepție în normă, oglindind, în fond, o lume care își pierde principiile atât de vertiginos, că nici nu mai apucă să se uite în gaura neagră în care le-a trimis.
N-a fost niciodată sfântă politica, dar măcar exista efortul de a face minciuna să pară verosimilă și păcăleala credibilă. Însă, cel puțin, abureala începe să expire. Sigur, avem și excepții care dovedesc că întortocheala încă are efectele ei – atunci când ai talentul retoric pentru a o ridica la un alt nivel, până în sfere cerești. Dar nu e toată lumea atinsă de har, apă, hrană și energie. Dacă politicianul de ieri ascundea lipsa unei soluții și a unor neputințe în spatele unor fraze interminabile, în care forma pompoasă ascundea lipsa fondului, azi aleșii s-au cam plictisit până și ei de atâta amețeală, așa că tranșează problema din start. Îți spun direct că ești prost.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp





Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.