Marcel Bartic

Dacă cineva ar interzice mâine dreptul de a te ruga și de a merge la Biserică, noi, ateii, cârcotașii, vom fi primii care vom protesta, pentru că libertatea de conștiință este o valoare universală, dincolo de ateismul sau credința fiecăruia dintre noi.

Dacă aș crede în Dumnezeu, m-aș feri ca de dracu' de politicienii care vor să-L apere. Câtă trufie și prefăcătorie se ascund în cei care pretind că luptă în numele Lui! Câtă aroganță să crezi că Atotputernicul are nevoie de protecția unui trepăduș exaltat, care pretinde că îl apără pe făcătorul cerurilor și al pământurilor, al tuturor celor văzute și nevăzute. Câtă orbire spirituală să fie în mintea unui creștin să nu vadă că așa-zișii dușmani ai Preaputernicului sunt, de fiecare dată, tocmai cei pentru care L-a trimis pe Fiul său în lume, pentru a-i mângâia și a le transmite Vestea cea Bună. Cei săraci, cei bolnavi, cei neajutorați.

Amice, n-ai recunoaște un extremist de stânga nici dacă și-ar flutura unul ideologia la zece centimetri de fața ta. Știu, sună kinky. Ce vrei tu de fapt să spui este că ți-ar plăcea să-ți descarci pistolul în capul oricui nu-ți convine ce crede, după care îl faci extremist de stânga. Nu contează cine e, ce face, de unde vine sau ce bicicletă are acasă. Nu-ți convine ce spune cutare? Bam! Extremist de stânga ce ești tu. Protestezi împotriva abuzurilor ICE? Ești extremist de stânga.

Soarta lumii se hotărăște zilele astea pe străzile din Minneapolis. Nu e nimic pompos în afirmația asta, este foarte clar că evenimentele care au loc în acest oraș reprezintă un punct de cotitură în felul în care regimul magaiot va evolua pe mai departe, cu consecințe asupra politicii externe americane.

În lumea reală, aia sănătoasă la cap, feedback-ul este cel mai bun instrument pentru a-ți îmbunătăți calitatea serviciilor oferite. Foto: Inquam Photos

Cea mai cunoscută dintre inițiativele profesorului buzoian este aceea prin care a obținut din partea Curții Constituționale decizia prin care religia nu mai este materie obligatorie. Foto: Hugo Gonçalves / Panthermedia / Profimedia

Nepoata mea are leucemie. Să tot fie vreo trei ani de când a început tratamentul. E mai bine iar perspectivele sunt optimiste. Locuiește în Iași și, o dată la sase luni, trebuie să meargă la control la Timișoara. Ne-am făcut speranțe mari în legătură cu spitalul construit de Asociația Dăruiește Viață.

N-am de gând să mă smiorcăi, să dau vina pe alții, să cred că are cineva cu mine. N-am de gând să ridic osanale școlii de altădată, nu intenționez să mă plâng ca profesorii nu mai sunt respectați și în nici un caz nu-mi voi căuta scuze. Foto: Inquam Photos / George Călin

Distinsul nostru personaj era un om strângător. A primit bani pentru notele informative. Nu refuza nimic, indiferent de sumă. I s-au decontat de către organele Securității inclusiv banii cu care cumpăra micile cadouri oferite celor pe care îi vizita în străinătate și despre care redacta minuțioase rapoarte de informare. Foto - Inquam Photos

Topul cu pricina se face după numărul de articole științifice publicate în reviste serioase. Nu, Fulgerul Carpaților și Vocea Pașcanilor nu se pun. Mai mult decât atât, cercetarea aia trebuie să aibă niște rezultate palpabile, concretizate în descoperiri remarcabile, invenții, brevete, aplicații cu impact asupra vieții noastre de zi cu zi. (Foto: Sabin Cîrstoveanu/ Inquam Photos)