Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Iohannis: Miercuri probabil că o să vă prezint două-trei acțiuni pe care le voi iniția pentru a putea progresa pe acest dosar Schengen

Klaus Iohannis - decembrie

Foto Inquam Photos / George Călin

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că integrarea României în Spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național și un obiectiv al său personal, mărturisind că a fost „dezamăgit și supărat” după rezultatul votului în Consiliul JAI. 

Iohannis a afirmat că în data de 16 noiembrie, în Palatul Parlamentului din București, a avut loc o întrunire a miniștrilor de interne din Uniunea Europeană, la finalul căreia „miniștrii de interne au emis o declarație, care a fost foarte clară: România și Bulgaria sunt binevenite în spațiul Schengen - chestiune semnată și susținută inclusiv de ministrul de interne din Austria, în 16 noiembrie”.

„Doar două zile mai târziu, același ministru de interne din Austria declara în fața presei austriece că Austria nu poate să admită o lărgire a spațiului Schengen, dintr-o chestiune care a fost greu de înțeles”, a continuat președintele Iohannis.

„S-au vehiculat diferite date, care nu au coincis în niciun fel cu datele noastre, nici cu datele Frontex, și când s-a votat, s-a petrecut un lucru interesant: Austria a susținut timp de două săptămâni - că atât a durat întreaga etapă de NU - că spațiul Schengen nu poate fi extins, fiindcă sunt prea mulți migranţi. Dar pentru Croația a știut să voteze DA, pentru România și Bulgaria a știut să voteze NU.

Acest mod de a face politică în Uniunea Europeană nu poate să fie considerat pozitiv, este foarte clar că migrația reprezintă o problemă pentru Uniunea Europeană, dar este la fel de clar că România nu permite o migrația nelegală și nu este cauza unei migrații nelegale. Deci, practic, România a primit NU nemeritat pentru o chestiune pe care n-am cauzat-o, ba dimpotrivă, România este foarte activă în combaterea migrației ilegale. De aceea, nici românii nu au înțeles de unde până unde acest refuz, și oamenii sunt supărați, mulți sunt de-a dreptul revoltați și pot să-i înțeleg.

Dar în politică nu contează dacă ești supărat sau frustrat, sau bucuros. În politică, noi suntem aleși pentru a rezolva problemele comunității, problemele națiunii și asta voi face eu în continuare. Acest vot, chiar dacă m-a supărat și m-a dezamăgit, nu mă face să dau înapoi. Și personal voi rămâne foarte conectat la fenomen și sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România devine membră a spațiului Schengen. Asta nu va fi simplu”, a spus Klaus Iohannis.

Întrebat de jurnaliști care ar fi soluțiile pe termen mediu și lung pentru a obține susținerea Austriei și dacă boicotul poate fi sau nu o parte a soluției, președintele Iohannis a spus că miercuri va prezenta două-trei acțiuni pe care le va iniția pentru a putea progresa în dosarul Schengen.

„Nu cred că putem să epuizăm în această seară tema și, de aceea, voi lăsa ceva de discutat și pentru următoarele noastre întâlniri. Ce trebuie făcut: este evident că trebuie continuat pe toate căile posibile pentru a găsi o soluție - diplomatică, evident - la această problemă. Care sunt concret pașii pe care îi vom întreprinde, vom discuta pe parcurs. Astăzi nu o să vă dau nimic concret, dar miercuri probabil că o să vă prezint două-trei acțiuni pe care le voi iniția pentru a putea progresa pe acest dosar Schengen”, a spus Iohannis.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult