Mă doare pe mine capul de când mă tot rog de Simona să ia inițiativa, să joace agresiv, cu lovitură decisivă. Dar există și cazuri în care o asemenea tactică nu poate fi aplicată.
Când ai în față o „boxeriță” în zi mare, cum a fost aseară Coco Vandeweghe, n-ai cum să ataci, pentru că ea servește formidabil și lovește agresiv orice minge. Nu-ți rămâne decât să te „blochezi în mănuși”, să alergi după toate mingile, să înalți „baloane”, să-ți răsucești corpul în zeci de contre pied-uri și șpagate, cum a făcut Irina Begu.
Pericolul cel mai mare în astfel de situații e să te enervezi din pricina umilinței de a încasa lovituri pe care nici nu reușești să le atingi. Și să intri, provocată, în joc pe contre – în 90 % din cazuri ești pierdută.
Cu răbdarea și rezistența pe care a început să i le cunoască o lume întreagă, Irina s-a ținut aproape 4 ore pe picioare în fața tornadei Coco. Vandeweghe a avut 5-4 și serviciul în decisiv, iar Irina a întors-o în rebreak fără să clipească, cu un sânge rece care l-a făcut să sară de pe scaun și pe Ilie Năstase.
La 6-5, a avut ea punct de meci – Coco i-a tras 3 ași în stil Serena de n-a văzut mingea. Irina nu s-a tulburat. Și-a văzut de treabă cu tenacitate, simțind că până la urmă americanca va ceda. Și s-a întâmplat, abia la 9-8, ultimele două puncte fiind passing-uri de rever în cros uluitoare ale Irinei, în cel mai frumos meci de până acum din Roland Garrosul fetelor.
Ce „suflet tare” e Irina noastră!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
