Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Irina, Sabina și scorul dracului

O probă de bravură a Irinei Begu în fața favoritei Nr. 29 la Miami, nemțoaica Sabine Lisicki. După ce a luat primul set cu 6-4, Irina nu a mai câștigat din următoarele 12 ghemuri decât unul: 6-1 și 5-0 în decisiv pentru Lisicki, servește Begu.

Scorul ăsta, conduci cu 5-0, dar va servi adversara, e scorul dracului. Și mai alunecos e doar 5-2 și primirea, cum a avut Simona în fața Dariei Kasatkina, fiind egalată rapid; noroc că și-a adus din nou în minte ce-i spusese Darren Cahill („Wrong foot, pune-o pe picior greșit”) cu un sfert de oră mai devreme și a câștigat clar următoarele două ghemuri. 

Irina a luat o hotărâre foarte nimerită într-o astfel de situație: a început să lovească mereu la maximum, trimițând spre linii orice minge: intră, bine, nu, tot pierd. Și-a făcut ghemul de serviciu, după care Lisicki a servit un maxighem, cu vreo zece egalități și o minge de meci pentru germancă, al cărei serviciu scădea însă în precizie. Irina a lovit decisiv la fiecare retur pe serviciul 2 al adversarei, presând-o continuu. Lipsită de luciditate, Sabine nu a încercat să bage primul serviciu cu o execuție medie controlată, a forțat, a făcut duble greșeli și, cel mai rău, a trimis niște mingi „leneșe”, prea scurte, așteptând ca Irina să greșească „de la sine” și să-i dea meciul.

Iar Irina nu i l-a dat. Așa s-a ajuns la 5-5 și apoi tie-break, care a rezumat istoria setului: Sabine a servit prost, Irina i-a returnat agresiv serviciul 2 și a servit bine. Ultima minge, dublă greșeală Lisicki, 7-2 pentru Irina Begu țipând uluită de bucurie.

Încă o demonstrație a unei cugetări vechi de când tenisul: niciun scor nu câștigă în locul tău punctul următor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult