Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Libertatea generației G

Cei care l-ar vota din nou, și mai cu sete, pe cg nu sunt chiar atât de proști. Nu atât de proști încât să creadă că cg le va da motorină cu 1 leu/litru (de ce nu 0 lei, ca banii lui de campanie?), case gratis, mâncare și băutură înmulțite ca pâinile și peștii Sfintei Scripturi, companii străine naționalizate și pace, multă pace, cum zice Mesia cu Macete.

Nu-i interesează dacă cg e fascist sau kaghebist sau prepusul sau chiar prepuțul lui Iisus (nu zbierați, Hristos a fost circumcis, potrivit Bibliei). Însă liota de legionari, mercenari, cuțitari, interlopi din jurul lui e ok sau oh (ocien harașo), pentru că le dă speranțe.

Aseară, prepuțul lui Iisus i-a amenințat pe membrii CCR că vor face ani grei de pușcărie. Bunînțeles, dacă ajunge el președinte. Păi, dacă asta îi așteaptă pe judecătorii constituționali, vă dați seama ce ar urma pentru simplii cetățeni care nu sunt de acord cu „doctrina” lui și nu-l înghit pe cg?

Ce vor votanții lui cg e libertatea – nu libertatea pentru care și-au dat viața sute de tineri în decembrie `89, ci libertatea să poată face „dușmanilor poporului” ce le-au făcut, sub supervizare rusească, niște români altor români în „obsedantul deceniu” 1945-1955. Arestări noaptea, pe bază de liste negre, bătăi, temniță, canal. Sau, măcar ca Sturm Abteilung, Cămășile Brune, să-i poată călca în picioare pe stradă fără să-i oprească nimeni. Sau, măcar ca tinerii fanatizați din Gărzile Roșii ale lui Mao, să spargă capete de oameni și de statui într-o Revoluție Culturală a Marelui Aberator cg. Și să se simtă ei adevărații „intelighenți”, aidoma semisfertodoctului cg.

Generația care s-a născut și a crescut cu internetul și telefoanele mobile la cap e numită generația Z. În gen. Z s-a dezvoltat o subcategorie care poate fi denumită generația J. Cu J de la Joker. Vedeți „Jokerul” din 2019, filmul nebuniei cool în masă, îndreptată cu violență extremă împotriva instituțiilor statului, vedeți-l și pe cel de anul ăsta, „Folie à deux”, „Demență în doi”, și o să înțelegeți ce spun. Dar să ne ferim de americăneală, ca de scutul de la Deveselu – în România ei ar trebui să aibă onoarea de a se numi generația G. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult