Matthew Griffin, futurolog: Suntem mai mulți, dar avem și soluții. Creăm deja burgeri sau nuggets fără să avem propriu-zis animalul, iar aceea nu este carne falsă

Pe 15 noiembrie, Pământul a numărat locuitorul 8 miliarde, iar creșterea populației va accelera în următorii ani. Cele mai multe estimări în ceea ce privește accesul la hrană, apă și resurse sunt pesimiste și vorbesc despre o luptă care își va pune amprenta asupra umanitații. Matthew Griffin, futurolog și fondatorul 311 Institute, un centru de consultanță care studiază viitorul pe următorii 50 de ani, vine cu o viziune diferită și imaginează o lume în care tehnologia joacă un rol esențial în rezolvarea problemelor de care ne lovim azi, dar care în același schimb va schimba paradigma pentru copiii noștri.

Matthew Griffin a fost prezent la IQ DIGITAL, un concept creat de echipa Upgrade 100 alături de George – o inovație BCR, într-un format informativ și educațional hybrid media, al cărui conținut își propune să ajute la rezolvarea provocărilor întâmpinate în procesele de digitalizare cu care se confruntă antreprenorii din sectorul IMM din România. Prin evenimentele organizate în întreaga țară, IQ DIGITAL devine și o platformă de networking și noi oportunități de business. Începând cu evenimentul de la Brașov, proiectului i s-a alăturat Vodafone Romania, în calitate de technology partner.

Iată cele mai importante declarații în interviul acordat Republica:

• Gândirea tradițională spune că dacă vrei să hrănești încă un miliard de oameni până în 2030, vei avea nevoie de mai multe vaci pentru a face mai mulți burgeri. Dar dacă ne uităm la soluțiile tehnologice de astăzi, suntem deja în punctul în care putem crea burgeri sau nuggets de pui fără să avem propriu-zis animalul, iar aceea nu este carne falsă.
• Problema nu este că nu avem suficientă apă, ci că este greu accesibilă. Avem însă tehnologia necesară pentru a extrage apă din aer, iar dacă această tehnologie va scala, vom avea suficientă apă fără să ne atingem de o sursă de apă propriu-zisă.
• Într-o fermă interioară pe verticală poți obține un randament superior, fără substanțe chimice, pesticide sau erbicide, și fără apă potabilă, pentru că o extragi din atmosferă.
• Smartphone-ul este un tricorder în devenire, așa cum am văzut în Star Trek. (…) Iar dacă pun aplicații pe el, pot descentraliza asistența medicală secundară și pot oferi servicii medicale de bază, la care sute de milioane de oameni nu au acces acum.
• Suntem expuși la cantități enorme de vești proaste, ceea ce ne afectează starea de spirit. Și ajungem să credem că lumea este un loc tot mai îngrozitor
• Ceea ce trebuie să-i învățăm pe copii sunt bazele programării, ce este o funcție, cum creăm un program. Și peste 30 de ani, pentru că știu bazele, pot trece la programarea cuantică pentru că știu principiile. Iar atunci când programarea cuantică se va face automat, vor putea trece la programarea biologică.
• Tot ce văd că se va întâmpla în viitor, se va întâmpla mai repede decât cred, dar am un plan. Iar asta înseamnă inteligență artificială, computere biologice, generația de computere cuantice și neuromorfe.
• Tehnologia folosită inteligent îți poate îmbunătăți viața și te poate ajuta să devii mai bun și mai deștept. Google ne-a făcut mai deștepți sau mai proști?

Pe 15 noiembrie anul acesta, populația lumii a atins pragul de 8 miliarde. Ce înseamnă această cifră pentru prezentul, dar mai ales pentru viitorul nostru?

Din perspectiva prezentului este o cifră simbolică. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a făcut anunțul tocmai pentru a conștientiza acest lucru, că suntem 8 miliarde pe această planetă. Este, așadar, o bornă pe care o așteptam demult. Până în 2030 vom fi 8,6 miliarde, iar până în 2070-2080 vom ajunge la 10-11 miliarde. Estimările variază de la expert la expert și cei mai mulți spun că, având în vedere această rată de creștere, vom continua să facem și mai mult rău planetei, iar acest aspect va avea un impact asupra umanității: ne vom lupta să obținem hrană, apă, resurse, locuințe, va exista o inegalitate uriașă în ceea ce privește distribuția bogăției, sistemele de sănătate și cele sociale vor fi sub presiune, și așa mai departe. 

Trebuie să deschidem ochii. Există două moduri în care poți privi viitorul. Poți să fii optimist sau poți să fii pesimist. Dacă asiști la festivalul din presa tradițională, vei fi pesimist și vei spune că până în 2050 vom ajunge să ne batem pentru apă, mâncare și resurse.

Dar există o altă cale, o altă perspectivă. Din cele 8 miliarde de oameni de pe planetă, aproape un miliard suferă de foame, potrivit ONU. Când vorbim de problema alimentară, sunt multe voci care spun că trebuie să scăpăm de carne și să mâncăm plante, că trebuie să creștem și să mâncăm insecte ca sursă de proteine. Așadar, cu cât suntem mai mulți, cu atât avem nevoie de mai multă mâncare. Cum putem rezolva această problemă? Gândirea tradițională spune că dacă vrei să hrănești încă un miliard de oameni până în 2030, vei avea nevoie de mai multe vaci pentru a face mai mulți burgeri. Iar dacă creștem mai multe vaci, vom avea nevoie de mai mult pământ și de mai multe culturi ca să le hrănim, ceea ce înseamnă că vom defrișa mai mult și vom avea nevoie de și mai multă apă. Așadar, avem această problemă.

Dar dacă ne uităm la soluțiile tehnologice de astăzi, vedem că există bioreactoare care multiplică celulele. Astfel, iei o celulă de la vacă pe care o replici, și obții burgerul. Suntem deja în punctul în care putem crea burgeri sau nuggets de pui fără să avem propriu-zis animalul, iar aceea nu este carne falsă.

Iar dacă pot face burgeri de vită fără vacă, pot reîmpăduri, nu mai avem nevoie creșterea numărului de vaci și de culturi pentru a le hrăni, nu mai avem nevoie de apă. Așadar, avem posibilitatea de a transforma o celulă într-o sursă infinită de proteine pentru miliardele de oameni care vin pe planetă.

La fel și cu apa. Aproximativ 70% din apa dulce este folosită în agricultură, iar ONU estimează că până în 2030, 129 de țări se vor confrunta cu un stres hidric sever, ceea ce înseamnă că nu vor mai putea să crească culturi. Dar problema nu este că nu avem suficientă apă, ci că este greu accesibilă. Avem însă tehnologia necesară pentru a extrage apă din atmosferă, iar dacă această tehnologie va scala, vom avea suficientă apă fără să ne atingem de o sursă de apă propriu-zisă.

Într-o fermă verticală se poate obține o producție cu un randament de 8 ori mai mare decât pe un teren agricol. Rețineți că 14% dintre culturile tradiționale sunt distruse de vreme și 10% de insecte și dăunători. Într-o fermă pe verticală, care poate fi construită într-o clădire, de exemplu, poți obține un randament superior, fără substanțe chimice, pesticide sau erbicide, și fără apă potabilă, pentru că o extragi din atmosferă. În plus, plantele cresc cu 30% mai mari într-un mediu bogat în dioxid de carbon, extras din atmosferă.

Așadar, suntem mai mulți oameni, avem mai multă presiune asupra planetei și asta creează probleme, dar avem și soluții. Iar aceste soluții sunt deja implementate. De exemplu, Jeff Bezos investește 250 de milioane de dolari într-o companie numită Plenty, care dezvoltă ferme verticale de interior; avem companii în America care încep să producă sute de mii de burgeri de vită fără vaci, avem KFC și alte companii din Singapore care vând acum nuggets făcuți din celule multiplicate, fără ca vreun pui să fi fost ucis. 

Așadar, există soluții oferite de tehnologie pentru hrană și apă. Ne putem imagina însă o societate 100% digitalizată în ceea ce privește, de exemplu, educația, sănătatea?

Da, sunt multe țări în Vestul Europei aflate în acest proces, dar și țări din Africa, cum este de exemplu Ghana, unde guvernul și-a propus să creeze o economie în întregime digitală, țări din Orientul Mijlociu, în special Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, dar și Singapore.

Așadar sunt multe țări, în stagii diferite a ceea ce numim economie sau societate digitală. Multe se îndreaptă, de exemplu, către telemedicină, așa cum am văzut în pandemie.

Telefonul mobil este un tricorder în devenire, așa cum am văzut în Star Trek. Cu ajutorul inteligenței artificiale și al unei camere video, pot face un selfie, iar sistemul îmi poate spune dacă am cancer pancreatic pentru că ochii mei sunt galbeni, dacă am cancer de piele sau dacă am moștenit o afecțiune genetică. Dacă folosesc microfonul, inteligența artificială poate detecta distorsiunile vocii și îmi poate spune dacă am o tuse sau COVID-19 ori poate un început de demență, pentru că atunci când se întâmplă asta începi să vorbești puțin diferit. La fel, accelerometrele îmi pot spune dacă am o boală de inimă. Așadar, smartphone-ul este un tricorder în devenire. Iar dacă instalez aplicații pe el, pot descentraliza asistența medicală secundară și pot oferi servicii medicale de bază, la care sute de milioane de oameni nu au acces acum.

Tehnologia vine cu beneficii, iar noi trăim în cea mai bună epocă din istoria umanității, cu acces la informație, educație, îngrijire medicală, creșterea speranței de viață. Cu toate acestea, probleme ca anxietatea sau depresia devin din ce în ce mai acute. Care credeți că este cauza?

La nivel global, unu din șase oameni are acum o problemă de sănătate mintală. Înainte de pandemie o descriam ca fiind o criză de sănătate mintală, iar acum avem o criză încă și mai mare. Pandemia a accelerat acest fenomen, dar, în general, dacă de uiți la media tradiționale, BBC, CNN, vezi numai știri negative. Peste tot este război, terorism, inflație, costul vieții a crescut, inteligența artificială va face jobul pe care îl ai acum, din cauza schimbărilor climatice nu vei mai avea ce să mănânci, iar orașele vor fi inundate pentru că va crește nivelul mării. Peste tot pe unde am călătorit, în multe orașe, toată lumea este îngrijorată de viitor. Astfel că acum vorbim de permacriză, desemnat cuvântul anului 2022, de Dicționarul Collins.

Așadar, suntem expuși la cantități enorme de vești proaste, ceea ce ne afectează starea de spirit. Iar asta se întâmplă pentru că suntem mai predispuși să vedem sau să citim despre lucruri negative decât despre lucruri pozitive. Și ajungem să credem că lumea este un loc tot mai îngrozitor. Atunci când vorbești despre înclăzirea globală, ar trebui să spui și că avem tehnologii pentru a elimina 80% dintre emisiile cu efect de seră. De asemenea, avem energie solară, eoliană, putem merge cu mașini electrice care folosesc energie regenerabilă. Avem soluții, dar trebuie să privim dintr-o altă perspectivă. (…)

Acum avem o modalitate de a rezolva foamea globală și dacă ai pune această tehnologie în mijlocul deșertului, ai putea hrăni oamenii cu burgeri de vită și salată verde, zi de zi, fără a distruge planeta sau a defrișa pădurile. Iar asta nu este o fantezie. Se întâmplă deja, iar autoritățile de reglementare au aprobat aceste tehnologii.

Tehnologia ne poate ajuta să vedem viitorul într-o lumină mai bună, dar cum facem să ținem pasul, să integrăm această tehnologie care avansează într-un ritm mai accelerat decât capacitatea noastră de adaptare? Cum ne pregătim pentru viitor?

Lucrurile se schimbă din ce în ce mai repede. Putem face o analogie cu mașina părinților noștri, care parcurgea, să zicem, 15-20 km într-o oră, iar dacă apărea o curbă pe drum, aveau timp să o vadă, să o ia corect și să nu cadă de pe stâncă. Acum ne deplasam de 10 ori mai repede, încă vedem curba, dar avem mai puțin timp să înțelegem cum este acea curbă, cum să facem să nu ajungem în prăpastie și să ne adaptăm. Pentru copii viteza va crește exponențial, iar ei nici nu vor mai vedea curba. Modalitatea prin care ne putem adapta este să extindem drumul și să avem o viziune pe 30 de ani, nu pe 10 ani. Să scoatem binoclul și să privim ce este dincolo. Cu cât poți vedea mai departe, cu atât poți avea un punct de vedere mai extins. Iar dacă poți vedea, poți vorbi despre asta și te poți gândi cum vei reacționa, așadar îți poți face un plan. Tot ce văd că se va întâmpla în viitor, se va întâmpla mai repede decât cred, dar am un plan. Lărgim deci drumul. Iar asta înseamnă inteligență artificială, computere biologice, generația de computere cuantice și neuromorfe.

Apropo de copii, cum ar trebui să-i pregătim pe ei pentru viitor?

Am avut o discuție cu ministrul Educației din Dubai și îi spuneam despre programare. Copiii învață să facă programare, dar vedem că Microsoft dezvoltă inteligență artificială ca să facă programare. Așadar, până copiii vor împlini 30 de ani, pot deveni cei mai buni programatori, dar inteligența artificială o va face mai bine. Și vom ajunge în situația în care vom avea competențe, dar alte nevoi. Ceea ce trebuie să să-i învățăm pe copii sunt bazele programării, ce este o funcție, cum creăm un program. Exact așa cum îi învățăm, de exemplu, limba engleză: aceasta este structura propoziției, așa folosești gramatica. Astfel încât ei să înțelegă principiile limbajului de programare. Și peste 30 de ani, pentru că au bazele și principiile, pot trece la programarea cuantică. Iar atunci când programarea cuantică se va face automat, când ei vor avea 50 de ani, vor putea trece la programarea biologică. Așadar, punem bazele ca ei să poată schimba modulele. În prezent, un contabil care și-a început cariera la 20 de ani, până la 65 de ani va fi doar un contabil cu multe titluri. Societatea ne închide în aceste căi de carieră. Pe măsură ce cresc însă, copiii vor fi înlocuiți de mașini, iar aici vine sistemul de învățământ care le spune ok, ai fost contabil, dar acum poți să înveți să devii programator cuantic sau fermier. Și așa se face schimbarea.

E nevoie, așadar de învățare și adaptare continuă?

Da, și de „soft skills”. Este vorba despre adaptabilitate, gândire exponențială și antreprenorială, creativitate, capacitatea de a colabora, dar nu numai cu oamenii, ci și cu mașinile, pentru că vei putea vorbi din ce în ce mai mult cu Alexa, de exemplu. De asemenea, inventivitate, empatie și etică. Acestea sunt lucruri esențiale pentru copiii de azi.

Să revenim puțin la piața muncii de azi și la faptul că în următorii ani, tot mai multe joburi vor fi preluate de inteligența artificială. Ce putem face, cum ne putem adapta?

Am văzut deja numeroase exemple în care inteligența artificială a învins în mod clar experți mondiali în șah, Dota, Starcraft și alte astfel de jocuri. Jurnaliștii au mers la ei și le-am spus că probabil sunt foarte supărați că au fost bătuți de inteligența artificială la ceva pentru care s-au antrenat toată viața. (…) La un moment dat însă, un jucător de AlphaGo a spus că nu este deloc supărat pentru că inteligența artificială i-a arătat un mod complet nou de a juca, a făcut o mișcare la care el nu s-ar fi gândit niciodată, iar acum că a văzut-o, a învățat o nouă strategie și e mai bun decât era înainte. Ce vreau să spun? Că folosită inteligent, tehnologia îți poate îmbunătăți viața și te poate ajuta să devii mai bun și mai deștept. Google ne-a făcut mai deștepți sau mai proști? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp