Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Nătângii la poarta stângii

Cristian Tudor Popescu---

Cu prețul unei considerabile solicitări a creierului gros și a celui subțire, Iohannis și Cîțu au reușit să trimită PNL, din poziția de principal partid la guvernare, să zgrepțene acum la poarta PSD. Ceea ce reprezintă condiția firească și neschimbătoare a liberalilor post `89: partid atârnător de PSD.

Privind istoria politică a ultimilor 30 de ani, prima constatare e că referirea la PNL ca partid al Brătienilor e o glumă. Vechiul PNL a fost un partid, cu părțile lui bune și rele, dar un partid doctrinar, conturat ideologic și ales ca atare de electoratul său. PNL-ul contemporan a fost votat doar ca alternativă la „comuniștii” PSD și, de fiecare dată, a guvernat agățându-se de „comuniști”. Între 2000 și 2004, a susținut din parlament guvernul Năstase. Din 2005 până în 2008, rocada, guvernul minoritar Tăriceanu a fost susținut de PSD. În 2009, PNL Crin Antonescu l-a sprijinit în finala prezidențialelor pe candidatul PSD pierzător Mircea Geoană, sperând să i-l atașeze pe Klaus Iohannis ca premier. Apoi, n-au mai avut de cine să se atârne și au rămas pe dinafară până în 2012, când, din nou s-au lipit de PSD în USL-ul Ponta-Antonescu. Încă o dată, se despart în 2014 de PSD și, în consecință, nu mai ajung la Palatul Victoria decât în toamna 2019, cu ajutorul unor dezertori de la PSD. 

 Iar în clipa de față, după 8 luni de guvernare cu premier PNL, Ciolacu îi transmite lui Cîțu că are agenda încărcată și că o să se întâlnească cu el, ca să discute scoaterea de ceafă a PNL din rahat de către PSD, când îi va permite timpul.

În mai bine de trei decenii, PSD a fost la guvernare 70% din timp. Principala explicație este pseudoopoziția la PSD pe care a întreținut-o numitul Partid Național Liberal, împiedicând astfel afirmarea unei opoziții autentice, cu valoare de alternativă.

Puterea, fie și aparentă, a contat mereu pentru așa-zișii liberali mai mult decât ideologia. Putere pe care n-au fost în stare s-o păstreze din prostie și trufie.

„Ministeriul Agriculturei, Comerțului și Lucrărilor Publice a inventat un meșteșug sau o negustorie nouă – nu știm bine ce o fi – care se numește «pomologia». Dacă ministeriul voiește să zică cultura pomilor prin acel cuvânt, atunci îi recomandăm încă câteva compuneri tot atât de ingenioase. În loc de patologie să zică bologie (de la boală), în loc de cranioscopie – capologie, în loc de botanică – tufo sau buruionologie și, în fine, în loc de zoologie – dobitocologie. Mai cu seamă această din urmă știință e foarte necesară pentru a cunoaște regnul liberalilor”, scria Mihai Eminescu.

Nu mai văd altă concluzie decât că dacă PNL va împărtăși soarta PNȚCD, nu va fi o pierdere pentru evoluția politică a României. Dimpotrivă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult