Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Nici gând să fiu rasist. Sunt antipesedist.

 Văd că sunt făcut rasist de diverse persoane. Îmi pare rău doar în cazul domnului Gelu Duminică, un sociolog pe care îl apreciez pentru prestațiile sale televizate.

Ce-am făcut?

PSD Sibiu a zis că Iohannis, Barna, Orban nu sunt votabili pentru că nu au nume românești. E de votat Dăncilă, care este româncă absolută, cu nume românesc. Mi-am permis să fac o analiză lingvistică a numelui Dăncilă, care are, indubitabil, rădăcina în limba rromanes. Am pus în acest fel, pe același plan, germanii, maghiarii și rromii ca minorități cu drepturi egale, evident, și politice, și egali cu românii „geto-daci”, dacă există așa ceva.

 Adică exact opusul rasismului și xenofobiei manifestate de PSD.

Trebuie să fii prea nervos sau rău intenționat ca să vezi în textul meu vreo urmă de rasism. Îl reiau:

„PSD Sibiu zice să nu-i votăm pe Iohannis și Barna, că nu au nume românești, ei au nume nemțesc și unguresc. Are dreptate PSD. S-o votăm pe rromânca Dăncilă, care are un frumos nume rrom. Dănci înseamnă copil de țigan sau lăutar țigan, provenind din expresia rromă den ci, «dă-mi ceva!». Eventual, un vot”. După cum se vede, n-am spus că „danci” sau „dănci” este un cuvânt rromanes, așa cum mă acuză, probabil din neatenție la lectură, dna lector universitar Delia Grigore. Cuvântul este prezent în limba română, îl puteți găsi în DEX, cu trimiterea la originea rromanes. Dacă lingviștii și istoricii etniei rrome îi găsesc un sens peiorativ, să-l proiecteze asupra dnei Dăncilă, căci eu nu am intenționat nicidecum acest lucru în legătură cu etnia rromă, care nici nu face subiectul articolului meu. Finalul fragmentului „Eventual, un vot” cred că este edificator.

Faptul că am numit-o rromâncă pe dna Dăncilă se referă la acel „r” rostogolit în cerul gurii de fostul premier și alți naționaliști primitivi, ca să accentueze că ei sunt români la pătrat. Nicio legătură, cum iarăși crede dna Delia Grigore, cu etnia dnei Dăncilă, pe care nu o cunosc și nu mă interesează. Iar dacă ar fi de etnie rromă, care este problema? Pentru mine, niciuna.

Nici gând să fiu rasist. Însă, în actuala fază de involuție naționalist-ceaușistă a PSD, sunt antipesedist.

Dar dacă, după aceste explicații, cineva aparținând etniei rrome, sau nu, se simte totuși lezat de textul meu, îi prezint scuze și îl asigur că n-am nici urmă de „rromânism verde” în mine. Dimpotrivă. V-aș ruga, dacă vă permite timpul, să (re)citiți editorialul din colecția ziarului Gândul, anul 2014, „Pot să votez un țigan la președinția României”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult