Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Nici gând să fiu rasist. Sunt antipesedist.

 Văd că sunt făcut rasist de diverse persoane. Îmi pare rău doar în cazul domnului Gelu Duminică, un sociolog pe care îl apreciez pentru prestațiile sale televizate.

Ce-am făcut?

PSD Sibiu a zis că Iohannis, Barna, Orban nu sunt votabili pentru că nu au nume românești. E de votat Dăncilă, care este româncă absolută, cu nume românesc. Mi-am permis să fac o analiză lingvistică a numelui Dăncilă, care are, indubitabil, rădăcina în limba rromanes. Am pus în acest fel, pe același plan, germanii, maghiarii și rromii ca minorități cu drepturi egale, evident, și politice, și egali cu românii „geto-daci”, dacă există așa ceva.

 Adică exact opusul rasismului și xenofobiei manifestate de PSD.

Trebuie să fii prea nervos sau rău intenționat ca să vezi în textul meu vreo urmă de rasism. Îl reiau:

„PSD Sibiu zice să nu-i votăm pe Iohannis și Barna, că nu au nume românești, ei au nume nemțesc și unguresc. Are dreptate PSD. S-o votăm pe rromânca Dăncilă, care are un frumos nume rrom. Dănci înseamnă copil de țigan sau lăutar țigan, provenind din expresia rromă den ci, «dă-mi ceva!». Eventual, un vot”. După cum se vede, n-am spus că „danci” sau „dănci” este un cuvânt rromanes, așa cum mă acuză, probabil din neatenție la lectură, dna lector universitar Delia Grigore. Cuvântul este prezent în limba română, îl puteți găsi în DEX, cu trimiterea la originea rromanes. Dacă lingviștii și istoricii etniei rrome îi găsesc un sens peiorativ, să-l proiecteze asupra dnei Dăncilă, căci eu nu am intenționat nicidecum acest lucru în legătură cu etnia rromă, care nici nu face subiectul articolului meu. Finalul fragmentului „Eventual, un vot” cred că este edificator.

Faptul că am numit-o rromâncă pe dna Dăncilă se referă la acel „r” rostogolit în cerul gurii de fostul premier și alți naționaliști primitivi, ca să accentueze că ei sunt români la pătrat. Nicio legătură, cum iarăși crede dna Delia Grigore, cu etnia dnei Dăncilă, pe care nu o cunosc și nu mă interesează. Iar dacă ar fi de etnie rromă, care este problema? Pentru mine, niciuna.

Nici gând să fiu rasist. Însă, în actuala fază de involuție naționalist-ceaușistă a PSD, sunt antipesedist.

Dar dacă, după aceste explicații, cineva aparținând etniei rrome, sau nu, se simte totuși lezat de textul meu, îi prezint scuze și îl asigur că n-am nici urmă de „rromânism verde” în mine. Dimpotrivă. V-aș ruga, dacă vă permite timpul, să (re)citiți editorialul din colecția ziarului Gândul, anul 2014, „Pot să votez un țigan la președinția României”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult