Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nici gând să fiu rasist. Sunt antipesedist.

 Văd că sunt făcut rasist de diverse persoane. Îmi pare rău doar în cazul domnului Gelu Duminică, un sociolog pe care îl apreciez pentru prestațiile sale televizate.

Ce-am făcut?

PSD Sibiu a zis că Iohannis, Barna, Orban nu sunt votabili pentru că nu au nume românești. E de votat Dăncilă, care este româncă absolută, cu nume românesc. Mi-am permis să fac o analiză lingvistică a numelui Dăncilă, care are, indubitabil, rădăcina în limba rromanes. Am pus în acest fel, pe același plan, germanii, maghiarii și rromii ca minorități cu drepturi egale, evident, și politice, și egali cu românii „geto-daci”, dacă există așa ceva.

 Adică exact opusul rasismului și xenofobiei manifestate de PSD.

Trebuie să fii prea nervos sau rău intenționat ca să vezi în textul meu vreo urmă de rasism. Îl reiau:

„PSD Sibiu zice să nu-i votăm pe Iohannis și Barna, că nu au nume românești, ei au nume nemțesc și unguresc. Are dreptate PSD. S-o votăm pe rromânca Dăncilă, care are un frumos nume rrom. Dănci înseamnă copil de țigan sau lăutar țigan, provenind din expresia rromă den ci, «dă-mi ceva!». Eventual, un vot”. După cum se vede, n-am spus că „danci” sau „dănci” este un cuvânt rromanes, așa cum mă acuză, probabil din neatenție la lectură, dna lector universitar Delia Grigore. Cuvântul este prezent în limba română, îl puteți găsi în DEX, cu trimiterea la originea rromanes. Dacă lingviștii și istoricii etniei rrome îi găsesc un sens peiorativ, să-l proiecteze asupra dnei Dăncilă, căci eu nu am intenționat nicidecum acest lucru în legătură cu etnia rromă, care nici nu face subiectul articolului meu. Finalul fragmentului „Eventual, un vot” cred că este edificator.

Faptul că am numit-o rromâncă pe dna Dăncilă se referă la acel „r” rostogolit în cerul gurii de fostul premier și alți naționaliști primitivi, ca să accentueze că ei sunt români la pătrat. Nicio legătură, cum iarăși crede dna Delia Grigore, cu etnia dnei Dăncilă, pe care nu o cunosc și nu mă interesează. Iar dacă ar fi de etnie rromă, care este problema? Pentru mine, niciuna.

Nici gând să fiu rasist. Însă, în actuala fază de involuție naționalist-ceaușistă a PSD, sunt antipesedist.

Dar dacă, după aceste explicații, cineva aparținând etniei rrome, sau nu, se simte totuși lezat de textul meu, îi prezint scuze și îl asigur că n-am nici urmă de „rromânism verde” în mine. Dimpotrivă. V-aș ruga, dacă vă permite timpul, să (re)citiți editorialul din colecția ziarului Gândul, anul 2014, „Pot să votez un țigan la președinția României”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult