Cu cine nu votez

Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.

Deocamdată, cel mai bun avocat al lui e alternativa.

Sunt studiouri de televiziune unde se ține șampania la rece, pentru marea zi a eliberării. Mulți își imaginează că, după plecarea „bampirului care a supt sângele poporului”, banii vor curge din nou gârlă.

Dacă ti se spune „restaurant” și „lentilă”, probabil că nu apare nicio idee de business. Exact asta este problema pe care acest exercițiu vrea să o rezolve.

Avem o relație aproape religioasă cu democrația. Spunem despre ea că este „vocea poporului”, „puterea cetățeanului”, „garantul libertății”. Toate acestea pot fi adevărate. Dar strecurăm, de obicei fără să observăm, încă o presupunere: dacă decizia aparține tuturor, rezultatul va fi cumva mai bun, mai înțelept, mai competent. Aici începe confuzia. Foto: Profimedia