Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Noi criterii de carantinare a localităților, într-un ordin semnat de Andreea Moldovan. „Acest ordin intră în atribuțiile mele și era normal ca eu să-l semnez”

Andreea Moldovan

Foto: Digi24

Ministerul Sănătății a elaborat un ordin prin care introduce noi criterii pentru carantinarea localităților. Printre acestea se numără nivelul de testare pentru COVID, rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI. Documentul, care poartă semnătura secretarului de stat Andreea Moldovan, a fost publicat în Monitorul Oficial. Însă surse Digi24 spun că membrii Guvernului nu știau despre el.

Ordinul conține mai multe criterii, fiecare notat cu un punctaj. Cu cât o localitate are mai multe puncte, cu atât situația epidemiologică este considerată mai gravă și poate fi impusă carantină.

Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori, scrie Digi24.

„Acest ordin intră în atribuțiile mele și era normal ca eu să-l semnez. Nu pică din cer, e un ordin pentru care am început discuțiile în urmă cu o lună, am avut discuții cu reprezentanți ai INSP și DSU. Au fost două zile de discuții, atunci chiar s-a comentat în presă pe marginea acestor criterii de carantinare. Am agreat o formă finală pe care am supus-o ulterior discuției în Comitetul Tehnico-Științific. A fost o singură remarcă privind raportarea la 50.000 de oameni sau 100.000 de oameni ca reper (la numărul de teste, n.r.), însă toți membrii participanți au avut ocazia să-și exprime punctul de vedere și s-a votat această formă finală”, a spus Andreea Moldovan la Digi24.

Potrivit ei, criteriile nu sunt mai dure, ci mai obiective. 

Conform acestora, Bucureștiul ar trebui să intre în carantină. Însă, a subliniat secretarul de stat, deși Bucureștiul „e de carantinat” și după vechile criterii, „decizia este mult mai amplă decât cea bazată strict pe acești indicatori”, Prefectul Capitalei, Alin Stoica, susține că a aflat de ordin in Monitorul Oficial și că respinge ideea ca Bucureștiul să intre în carantină.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult