Noi modificări aduse Codului Fiscal. O persoană fizică va putea să dețină mai multe locuințe sociale, achiziționate cu TVA de 5%. Câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede vor fi impozitate cu 10%

(Foto Guliver/Getty Images)

Actul normativ analizat astăzi modifică substanțial Codul fiscal. Această lege aduce unele noutăți absolute, dar și schimbare de tratament fiscal pentru unele situații fiscale deja legiferate. Să dezvoltăm punctual principalele aspecte fiscale ale acestei legi:

1. Se adoptă o procedură de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice din monede electronice (criptomonede). Câștigul (venituri-cheltuieli) se impozitează cu 10% prin procedura impozitului pe venitul din alte surse (art. 114-116 Codul fiscal).

Persoana fizică ce realizează aceste câștiguri va depune declarație unică privind impozitul pe venit și asigurările sociale. 

Consultați aici actul normativ

Legiuitorul acordă și o scutire, în sensul că dacă valoarea câștigului este mai mică de 200 lei/tranzacție, sumele nu se impozitează cu condiția ca valoarea cumulată anuală a câștigurilor să nu depășească nivelul de 600 lei.

2. Livrarea de locuințe sociale se facturează în continuare cu cota de TVA de 5%, se modifică noțiunea de locuință socială în sensul că este o locuință socială acea locuință ce poate fi locuită la momentul vânzării pentru care prețul de vânzare exclusiv TVA este mai mic de 450.000 lei, iar suprafața utilă este mai mică de 120 mp, exclusiv anexele gospodărești.

Se elimină din actuala reglementare condiția ca terenul să fie în suprafață mai mică de 250 mp și se elimină condiția de a se deține doar o singură locuință achiziționată cu cotă de 5% de către cumpărător (persoană fizică singură sau familie)

Practic, atâta timp cât se îndeplinesc cele două condiții, de suprafață – 120 mp și preț 450.000 lei, un cumpărător persoană fizică singura sau familie poate să dețină mai multe locuințe achiziționate cu cota de 5%.

3. Se modifică regimul fiscal al sponsorizărilor. Societățile plătitoare de impozit pe profit pot efectua sponsorizări cu respectarea condițiilor prevăzute din legea sponsorizării.

Aceste sponsorizări reduc impozitul pe profit de plată cu procentul de 5 la mie din cifra de afaceri, fără a depăși 20% din impozitul pe profit, iar cheltuiala cu sponsorizarea este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit. În mod similar, microîntreprinderile pot efectua sponsorizări, ocazie cu care reduc impozitul pe venitul microîntreprinderii cu procentul de 20%.

Modificarea fiscală constă în faptul că se elimină condiția ca beneficiarul sponsorizării să fie o entitate autorizată cu un serviciu social licențiat.

Pentru a putea fi aplicate facilitățile fiscale se introduce o altă condiție, respectiv ca organizația fără scop patrimonial sau unitatea de cult să fie înregistrate într-un registru al beneficiarilor de sponsorizări, ținut de ANAF. Acest registru este public. Legea enumeră și condițiile de înregistrare în registru. 

4. Se îmbunătățește impozitarea costului excedentar al îndatorării față de reglementările din anul 2014. Contribuabilul plătitor de impozit pe profit are dreptul să deducă în anul fiscal de raportare costul excedentar al îndatorării în sumă de 1.000.000 euro calculat la cursul BNR din ultima zi a trimestrului sau a anului fiscal după caz. Anterior acest plafon a fost 200.000 euro.

Dacă costul excedentar al îndatorării este mai mare, plătitorul de impozit pe profit are dreptul să deducă suplimentar la calculul impozitului pe profit un procent de 30% din baza de calcul enumerată de art. 40^2 alin. (2) din Codul fiscal. Nu se modifică baza de calcul, ci procentul ce se majorează de la 10% la 30%.

Contribuabilii persoane fizice ce realizează venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din pensii pentru care se datorează impozit pe venit, pot direcționa către entități fără scop patrimonial cu un procent de 3,5% din impozitul pe venit.

Condiția este ca beneficiarul sponsorizării să fie înregistrat în registrul ținut de Autoritatea fiscală la momentul plății sumei de bani.

5. Ajustarea TVA pentru pierderile din creanțe generate de falimentul clientului sau de aprobarea unui plan de reorganizare conform procedurii insolvenței este permisă de la data pronunțării hotărârii judecătorești de reorganizare sau de închidere a falimentului. Ajustarea se efectuează într-un termen de maxim 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea. 

În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019 și nu există o hotărâre a instanței, ajustarea TVA este permisă într-o perioadă de 5 ani, începând cu 01 ianuarie 2019. Din punct de vedere procedural, odată ce se efectuează ajustarea TVA pentru o creanță pierdută aferentă unei perioade din trecut, se permite Autorității fiscale efectuarea unei inspecții asupra acelei perioade.

Contribuabilii se clasifică după categoria de risc:

• Risc fiscal mic
• Fisc fiscal mediu
• Risc fiscal ridicat.

Clasificarea în categoria de risc ține cont de comportamentul contribuabilului privind depunerea declarațiilor fiscale și plata impozitelor, de datoriile la buget de înregistrarea fiscală și de corelarea datelor declarate de contribuabil cu celelalte sume declarate de terți.

În termen de 90 de zile de la publicarea legii, vor fi adoptate procedurile efective de clasificare. Se introduce o procedură a medierii. Înainte de executarea silită a contribuabilului debitorul bugetar poate să solicite procedura medierii în termen de 15 zile de la primirea somației de plată.

Autoritatea fiscală are obligația să organizeze procedura medierii în termen de maxim 10 zile de la primirea notificării contribuabilului. În urma medierii se va proceda în consecință.

Vă recomandăm să analizați cu maximă atenție termenele de intrare în vigoare a prezentei legi, întrucât unele dintre aceste prevederi se aplică cu data de 1 ianuarie 2019, iar altele se aplică cu data de 01 aprilie 2019.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp