Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nu ne-am trezit într-o zi bună pentru pace…

drona 2025

Foto: Profimedia

Vremurile care vin nu se preconizează a fi prea liniștite. Mai ales că ne-am trezit într-o zi tare stranie, după ce toate autoritățile spuneau cu glasul ferm că nu avem motive să ne îngrijorăm în privința Rusiei. Și iată că azi vedem cum Rusia testează, pentru prima dată, limitele NATO, atacând în mod direct un stat din structura euro-atlantică de apărare.

Ce știm până acum? Ei bine, nu știm lucruri liniștitoare. Știm că Polonia se mobilizează după ce armata poloneză a anunţat că a doborât drone care au încălcat spaţiul său aerian în timpul unui atac rus asupra Ucrainei, într-o acţiune care ar putea constitui o provocare majoră pentru Europa.

Premierul Donald Tusk a declarat pe rețelele sociale că forţele militare poloneze „au folosit arme împotriva obiectelor” - referindu-se la ceea ce armata numeşte „obiecte de tip dronă” ale Rusiei. Mai multe aeroporturi poloneze au fost închise, iar presa din Polonia anunță că o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială. Oamenilor li s-a spus să rămână în case și să nu intre în panică, iar, dacă găsesc resturi de drone, să anunțe autoritățile.

Astfel suntem puși, pentru prima dată, în situația în care un stat NATO se declară atacat de Rusia și reacționează în forță pentru a răspunde acestui atac. Asta înseamnă, teoretic, că, potrivit articolului 5, țările NATO “convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord”.

Rusia nu vrea asta. Și nu e nimic mai clar decât acest fapt. Rusia e profund erodată de războiul din Ucraina ca să își permită acum să extindă conflictul la nivelul altor state, și cu atât mai puțin, să atace state NATO. Ce vrea, însă, Rusia e să arate că articolul 5 nu funcționează, de fapt. Vrea să arate lumii întregi că poate ataca un stat NATO și nu se va întâmpla nimic, de frica escaladării conflictului la nivel european.

Și logica rusească ar fi funcționat în cazul unei țări ca România, care știe să închidă ochii la o dronă sau două, de frică. Sau care nu are cadru legislativ pentru a se putea apăra de dronele Rusiei. Nu același lucru se poate spune despre Polonia care deja începe să ia măsuri și să pregătească resursele pentru un eventual conflict cu Rusia. Mai mult decât atât, Polonia are armată si are o populație pregătită de război, căci, spre deosebire de România, Polonia știe că, dacă vrei pace, e bine să fii pregătit să te descurci în caz de război.

Între timp, NATO a reacționat și a spus că nu consideră incursiunea în spațiul aerian polonez un atac. Pentru moment, putem sta liniștiți. Pe termen lung, tocmai i-am demonstrat lui Putin că e loc de mișcare. Și că NATO nu reacționează la zece drone. Situația nu e mai puțin complicată, din păcate.  Ne-am trezit în prima zi în care nu mai știm cu adevărat dacă lumea în care trăim va mai arăta la fel și peste doi ani. Dar sigur populația rusofilă a României, intens manipulată de propagandă, poate crede, așa cum am remarcat că face deja, că aceste drone nu există sau, dacă există, nu sunt rusești. Asta e bine. Optimismul, mai ales în pragul unei catastrofe, e întotdeauna binevenit. Și uneori fantasmele nu pot fi distruse decât cu forța. Iar Rusia chiar nu se teme să folosească forța.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IraM check icon
    Ce frumos, injurati pe americani si asteptati sa va ajute.
    Hai, super europenilor, ripostati!
    • Like 0
  • Daca nu ma insel , a fost si in Romania un incident cu o drona acum ceva timp... S-a cam musamalizat cazul sa nu iasa razbel.Polonezii sunt facut din alt aluat si au ceva ce se termina cu oie...si sunt convins - You've got another thing coming..
    • Like 0
    • @ Sir Mihai
      Și acum ceva timp, pe vremea când nu aveam lege pentru apărarea aeriană a țării, lege promulgata, dar negata de patrihotii "suveranisti"???!!! și in aceeași noapte cu Polonia. Ciudată coincidență! Prea se leagă de hotărârea dementului senil trump referitoare la nato în zona asta și cu "bairamul dictatorilor" de la Beijing.
      • Like 3
  • Rusia o fi n-o fi slăbită de războiul din Ucraina! Să nu uităm că Rusia nu este la primul război, din care cam iese cu "coada între picioare". E valabil și pentru sua. Dar, nici una nici alta nu renunță, în special Rusia. Iar sua sub trump se pregătește și ea " fluturând sabiile". Nu cred că, după reafirmarea "prieteniei cu china" și cu celelalte, Rusia nu simte vreo slăbiciune. Aș zice mai degrabă un sprijin. Nato, ca deobicei, este ezitant și ambigu. Țările nato sunt măcinate din interior și au interese proprii. Deci, după părerea mea, articolul 5 este versatil. Mai ales în actuala instabilitate politică. Să sperăm că greșesc.
    • Like 1
    • @ Zugravu Mircea
      Valeriu check icon
      *ambiguu, cu 2 de U
      Articolul 5 nu exista. E doar cand vor americanii sa-l foloseasca, in rest, luati si indurati
      • Like 0
    • @ Valeriu
      Da, cu 2 u, scuze.
      Articolul 5 există, dar nu mai este funcțional sub trump.
      Pe de altă parte au început să zboare cam multe drone rusești, peste Polonia pentru moment și peste România. Nu mai pot fi considerate erori. E prea flagrant odată cu hotărârea senilului trump de a micsora sprijinul sua pentru linia România, Polonia, Lituania Letonia, Estonia.
      O simplă coincidență!
      Coincidență și cu tulburările politice din țările Europei.
      • Like 2
  • sheicu check icon
    Teribil, ca sa vezi cata putere de persuasiune are Donny Boy: Bibi bombardeaza in Doha ca pe un poligon din Israel, iar porcul asta vantura drone printr-un stat NATO.
    Ah, si nici cu tipa de la FED nu pare sa-i iasa, zi trista la Casa Alba!
    • Like 0


Îți recomandăm

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon pompa - combustibil

Conflictul din Orientul Mijlociu a avut o amprentă majoră asupra piețelor financiare. Pe lângă carburanți, gazele naturale, îngrășămintele sau aluminiul au devenit mai rare în diferite regiuni ale lumii, cu efecte variind de la creșteri de prețuri până la raționalizarea ofertei acolo unde deficitul a ajuns problematic. foto Profimedia

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Bag de seamă că a fi politician nu presupune decât întâmplător să înțelegi funcționarea economiei și deci să adopți politici sănătoase și durabile. Aproape că nu mă mir când un politician de vârf spune despre deficitul bugetar că îl deranjează într-un loc pe care pudoarea mă împiedică să îl menţionez. Și mai observ un lucru: pentru anumiți politicieni, repetarea acelorași enormități de foarte multe ori este un excelent mod, după mintea lor, de a face oamenii să le şi creadă.

Citește mai mult