Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nu ne-am trezit într-o zi bună pentru pace…

drona 2025

Foto: Profimedia

Vremurile care vin nu se preconizează a fi prea liniștite. Mai ales că ne-am trezit într-o zi tare stranie, după ce toate autoritățile spuneau cu glasul ferm că nu avem motive să ne îngrijorăm în privința Rusiei. Și iată că azi vedem cum Rusia testează, pentru prima dată, limitele NATO, atacând în mod direct un stat din structura euro-atlantică de apărare.

Ce știm până acum? Ei bine, nu știm lucruri liniștitoare. Știm că Polonia se mobilizează după ce armata poloneză a anunţat că a doborât drone care au încălcat spaţiul său aerian în timpul unui atac rus asupra Ucrainei, într-o acţiune care ar putea constitui o provocare majoră pentru Europa.

Premierul Donald Tusk a declarat pe rețelele sociale că forţele militare poloneze „au folosit arme împotriva obiectelor” - referindu-se la ceea ce armata numeşte „obiecte de tip dronă” ale Rusiei. Mai multe aeroporturi poloneze au fost închise, iar presa din Polonia anunță că o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială. Oamenilor li s-a spus să rămână în case și să nu intre în panică, iar, dacă găsesc resturi de drone, să anunțe autoritățile.

Astfel suntem puși, pentru prima dată, în situația în care un stat NATO se declară atacat de Rusia și reacționează în forță pentru a răspunde acestui atac. Asta înseamnă, teoretic, că, potrivit articolului 5, țările NATO “convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord”.

Rusia nu vrea asta. Și nu e nimic mai clar decât acest fapt. Rusia e profund erodată de războiul din Ucraina ca să își permită acum să extindă conflictul la nivelul altor state, și cu atât mai puțin, să atace state NATO. Ce vrea, însă, Rusia e să arate că articolul 5 nu funcționează, de fapt. Vrea să arate lumii întregi că poate ataca un stat NATO și nu se va întâmpla nimic, de frica escaladării conflictului la nivel european.

Și logica rusească ar fi funcționat în cazul unei țări ca România, care știe să închidă ochii la o dronă sau două, de frică. Sau care nu are cadru legislativ pentru a se putea apăra de dronele Rusiei. Nu același lucru se poate spune despre Polonia care deja începe să ia măsuri și să pregătească resursele pentru un eventual conflict cu Rusia. Mai mult decât atât, Polonia are armată si are o populație pregătită de război, căci, spre deosebire de România, Polonia știe că, dacă vrei pace, e bine să fii pregătit să te descurci în caz de război.

Între timp, NATO a reacționat și a spus că nu consideră incursiunea în spațiul aerian polonez un atac. Pentru moment, putem sta liniștiți. Pe termen lung, tocmai i-am demonstrat lui Putin că e loc de mișcare. Și că NATO nu reacționează la zece drone. Situația nu e mai puțin complicată, din păcate.  Ne-am trezit în prima zi în care nu mai știm cu adevărat dacă lumea în care trăim va mai arăta la fel și peste doi ani. Dar sigur populația rusofilă a României, intens manipulată de propagandă, poate crede, așa cum am remarcat că face deja, că aceste drone nu există sau, dacă există, nu sunt rusești. Asta e bine. Optimismul, mai ales în pragul unei catastrofe, e întotdeauna binevenit. Și uneori fantasmele nu pot fi distruse decât cu forța. Iar Rusia chiar nu se teme să folosească forța.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IraM check icon
    Ce frumos, injurati pe americani si asteptati sa va ajute.
    Hai, super europenilor, ripostati!
    • Like 0
  • Daca nu ma insel , a fost si in Romania un incident cu o drona acum ceva timp... S-a cam musamalizat cazul sa nu iasa razbel.Polonezii sunt facut din alt aluat si au ceva ce se termina cu oie...si sunt convins - You've got another thing coming..
    • Like 0
    • @ Sir Mihai
      Și acum ceva timp, pe vremea când nu aveam lege pentru apărarea aeriană a țării, lege promulgata, dar negata de patrihotii "suveranisti"???!!! și in aceeași noapte cu Polonia. Ciudată coincidență! Prea se leagă de hotărârea dementului senil trump referitoare la nato în zona asta și cu "bairamul dictatorilor" de la Beijing.
      • Like 2
  • Rusia o fi n-o fi slăbită de războiul din Ucraina! Să nu uităm că Rusia nu este la primul război, din care cam iese cu "coada între picioare". E valabil și pentru sua. Dar, nici una nici alta nu renunță, în special Rusia. Iar sua sub trump se pregătește și ea " fluturând sabiile". Nu cred că, după reafirmarea "prieteniei cu china" și cu celelalte, Rusia nu simte vreo slăbiciune. Aș zice mai degrabă un sprijin. Nato, ca deobicei, este ezitant și ambigu. Țările nato sunt măcinate din interior și au interese proprii. Deci, după părerea mea, articolul 5 este versatil. Mai ales în actuala instabilitate politică. Să sperăm că greșesc.
    • Like 1
    • @ Zugravu Mircea
      Valeriu check icon
      *ambiguu, cu 2 de U
      Articolul 5 nu exista. E doar cand vor americanii sa-l foloseasca, in rest, luati si indurati
      • Like 0
    • @ Valeriu
      Da, cu 2 u, scuze.
      Articolul 5 există, dar nu mai este funcțional sub trump.
      Pe de altă parte au început să zboare cam multe drone rusești, peste Polonia pentru moment și peste România. Nu mai pot fi considerate erori. E prea flagrant odată cu hotărârea senilului trump de a micsora sprijinul sua pentru linia România, Polonia, Lituania Letonia, Estonia.
      O simplă coincidență!
      Coincidență și cu tulburările politice din țările Europei.
      • Like 2
  • sheicu check icon
    Teribil, ca sa vezi cata putere de persuasiune are Donny Boy: Bibi bombardeaza in Doha ca pe un poligon din Israel, iar porcul asta vantura drone printr-un stat NATO.
    Ah, si nici cu tipa de la FED nu pare sa-i iasa, zi trista la Casa Alba!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult