Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Până când trebuie să aștepți ca să obții dreptate în instanță? În România, poți să ai ai o decizie, pronunțată eventual chiar în apel, dar judecătorul să nu redacteze hotărârea

Sală de judecată

Foto: Getty Images

Deși s-au făcut eforturi pentru diminuarea timpului în care un dosar stă pe rolul instanțelor, din cauza grevelor succesive ale magistraților și grefierilor, au fost foarte multe ședințe de amânare.

Dar nu despre termenele acestea vreau să vă vorbesc.

Ce se întâmplă atunci când ai o decizie (pronunțată eventual chiar în apel), dar judecătorul nu redactează hotărârea? Codul de Procedură civilă prevede un termen de 30 de zile care poate fi prelungit de 2 ori cu câte 30 zile (deci un total de maximum 90 zile) pentru redactarea hotărârilor. Din păcate nu există o sancțiune pentru cazul în care judecătorul nu redactează hotărârea, astfel încât avem o obligație legală care nu este respectată chiar de către judecători.

Astfel, de multe ori, în loc de 90 zile, avem un an, un an și jumătate, chiar doi ani, timp în care instanța nu redactează hotărârea judecătorească.

Bineînțeles, “Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie”, dar de cele mai multe ori nu prea există bunăvoie, cel care pierde un proces așteaptă să fie notificat de executorul judecătoresc și uneori chiar așteaptă să îi fie poprite conturile, preferând această modalitate, decât să plătească.

O parte – cea care a pierdut procesul – este clar avantajată de această întârziere, dar cealaltă parte – cea care a câștigat, este sigur mai mult decât frustrată de această întârziere. Bineînțeles, avocații vor depune cereri repetate de urgentare a redactării hotărârii, pe care le vor motiva și în fapt și în drept și care vor rămâne totuși fără un rezultat.

Ce este de făcut în acest caz?

Singura soluție este schimbarea practicii, astfel încât executorul judecătoresc, în virtutea rolului său activ, să preia ca titlu executoriu certificatul de grefă în care se menționează părțile, pretenția (în principiu suma de bani la care este obligat debitorul) și faptul că pronunțarea este dată în apel (deci hotărârea respectivă, atunci când va fi redactată, va fi definitivă și nu va putea fi atacată din nou cu apel).

Executorii au început să ceară încuviințarea executării silite, bazându-se pe aceste certificate de grefă, mai ales atunci când este evident depășit termenul de 90 de zile, lucru îmbucurător pentru creditorii care așteaptă câteodată și 7-8 ani pentru recuperarea creanțelor lor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult