Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Până când trebuie să aștepți ca să obții dreptate în instanță? În România, poți să ai ai o decizie, pronunțată eventual chiar în apel, dar judecătorul să nu redacteze hotărârea

Sală de judecată

Foto: Getty Images

Deși s-au făcut eforturi pentru diminuarea timpului în care un dosar stă pe rolul instanțelor, din cauza grevelor succesive ale magistraților și grefierilor, au fost foarte multe ședințe de amânare.

Dar nu despre termenele acestea vreau să vă vorbesc.

Ce se întâmplă atunci când ai o decizie (pronunțată eventual chiar în apel), dar judecătorul nu redactează hotărârea? Codul de Procedură civilă prevede un termen de 30 de zile care poate fi prelungit de 2 ori cu câte 30 zile (deci un total de maximum 90 zile) pentru redactarea hotărârilor. Din păcate nu există o sancțiune pentru cazul în care judecătorul nu redactează hotărârea, astfel încât avem o obligație legală care nu este respectată chiar de către judecători.

Astfel, de multe ori, în loc de 90 zile, avem un an, un an și jumătate, chiar doi ani, timp în care instanța nu redactează hotărârea judecătorească.

Bineînțeles, “Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie”, dar de cele mai multe ori nu prea există bunăvoie, cel care pierde un proces așteaptă să fie notificat de executorul judecătoresc și uneori chiar așteaptă să îi fie poprite conturile, preferând această modalitate, decât să plătească.

O parte – cea care a pierdut procesul – este clar avantajată de această întârziere, dar cealaltă parte – cea care a câștigat, este sigur mai mult decât frustrată de această întârziere. Bineînțeles, avocații vor depune cereri repetate de urgentare a redactării hotărârii, pe care le vor motiva și în fapt și în drept și care vor rămâne totuși fără un rezultat.

Ce este de făcut în acest caz?

Singura soluție este schimbarea practicii, astfel încât executorul judecătoresc, în virtutea rolului său activ, să preia ca titlu executoriu certificatul de grefă în care se menționează părțile, pretenția (în principiu suma de bani la care este obligat debitorul) și faptul că pronunțarea este dată în apel (deci hotărârea respectivă, atunci când va fi redactată, va fi definitivă și nu va putea fi atacată din nou cu apel).

Executorii au început să ceară încuviințarea executării silite, bazându-se pe aceste certificate de grefă, mai ales atunci când este evident depășit termenul de 90 de zile, lucru îmbucurător pentru creditorii care așteaptă câteodată și 7-8 ani pentru recuperarea creanțelor lor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult