Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Până când trebuie să aștepți ca să obții dreptate în instanță? În România, poți să ai ai o decizie, pronunțată eventual chiar în apel, dar judecătorul să nu redacteze hotărârea

Sală de judecată

Foto: Getty Images

Deși s-au făcut eforturi pentru diminuarea timpului în care un dosar stă pe rolul instanțelor, din cauza grevelor succesive ale magistraților și grefierilor, au fost foarte multe ședințe de amânare.

Dar nu despre termenele acestea vreau să vă vorbesc.

Ce se întâmplă atunci când ai o decizie (pronunțată eventual chiar în apel), dar judecătorul nu redactează hotărârea? Codul de Procedură civilă prevede un termen de 30 de zile care poate fi prelungit de 2 ori cu câte 30 zile (deci un total de maximum 90 zile) pentru redactarea hotărârilor. Din păcate nu există o sancțiune pentru cazul în care judecătorul nu redactează hotărârea, astfel încât avem o obligație legală care nu este respectată chiar de către judecători.

Astfel, de multe ori, în loc de 90 zile, avem un an, un an și jumătate, chiar doi ani, timp în care instanța nu redactează hotărârea judecătorească.

Bineînțeles, “Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie”, dar de cele mai multe ori nu prea există bunăvoie, cel care pierde un proces așteaptă să fie notificat de executorul judecătoresc și uneori chiar așteaptă să îi fie poprite conturile, preferând această modalitate, decât să plătească.

O parte – cea care a pierdut procesul – este clar avantajată de această întârziere, dar cealaltă parte – cea care a câștigat, este sigur mai mult decât frustrată de această întârziere. Bineînțeles, avocații vor depune cereri repetate de urgentare a redactării hotărârii, pe care le vor motiva și în fapt și în drept și care vor rămâne totuși fără un rezultat.

Ce este de făcut în acest caz?

Singura soluție este schimbarea practicii, astfel încât executorul judecătoresc, în virtutea rolului său activ, să preia ca titlu executoriu certificatul de grefă în care se menționează părțile, pretenția (în principiu suma de bani la care este obligat debitorul) și faptul că pronunțarea este dată în apel (deci hotărârea respectivă, atunci când va fi redactată, va fi definitivă și nu va putea fi atacată din nou cu apel).

Executorii au început să ceară încuviințarea executării silite, bazându-se pe aceste certificate de grefă, mai ales atunci când este evident depășit termenul de 90 de zile, lucru îmbucurător pentru creditorii care așteaptă câteodată și 7-8 ani pentru recuperarea creanțelor lor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon sursa foto: Profimedia

În România lui 2024, s-au născut sub 149.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani! O spun datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Nici al Doilea Război Mondial nu a reușit să creeze un astfel de decalaj demografic. E un record istoric negativ, în cea mai privilegiată epocă din punct de vedere al confortului, progresului medical și tehnologic. E un paradox să trăiești în era celor mai sofisticate produse, medicamente și facilități de creștere a copiilor, dar teama de a-I aduce pe lume să fie mai copleșitoare decât suma lor. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult