Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Pensarea pensiilor și strigoiul 13

• Liviu Dragnea și camarila lui mi-au mâncat trei ani și jumătate din viață. Am investit atâta energie psihică în bătălia cu ei din mai multe motive, cel mai puternic fiind încercarea acestui scelerat de a scoate Europa din România. M-am și implicat afectiv, ceea ce nu fac de obicei, și asta din pricina sutelor de mii de români care au ieșit în stradă împotriva Ordonanței 13, în februarie 2017. Ei mi-au dat îndârjirea de a lupta până la capăt cu banda Dragnea, un capăt care putea fi oriunde. Ei au mai luminat pentru o clipă imaginea tristă din capul meu a acestui popor.

În 2017, OUG 13 a fost opera Guvernului. N-a trecut prin Parlament. Acum, regretând că n-a făcut-o atunci, Senatul acestei țări a aprobat Ordonanța 13, cu o diferență de 50.000 lei față de pragul de 200.000 lei pentru abuzul în serviciu, care îl scutea pe Dragnea de pârnaie. 600.000 de oameni, care n-au apucat să moară din 2017 până azi, primesc astfel o flegmă cât sarmaua în obraz. Cu liberali votând umăr la umăr cu PSD. 

 Cum să mai crezi că are vreun rost să lupți pentru dreptate și democrație, cum să mai crezi că țara asta va ieși vreodată din balega morală care o acoperă? Cum să nu pleci unde-oi vedea cu ochii?

• Fostul ministru din Republica Moldova, Anatol Șalaru, informează că liderul AUR, G. Simion, a fost contactat în 2011 de agenți KGB, de aceea fiindu-i interzisă intrarea pe teritoriul Moldovei. Șeful casapilor Wagner, Evgheni Prigojin, îi mulțumește senatoarei Șoșoacă pentru proiectul de rupere a tratatului cu Ucraina și anexare de către România a teritoriilor românești aflate în țara vecină.

Există români care ar putea avea iluzia că așa ceva compromite cele două creaturi, că le diminuează capitalul electoral. Țin să le comunic că e pe dos: partidele lui Simion și Șoșoacă cresc în sondaje. Cârdășia cu Rusia lui Putin le ajută.

Căci, există și alți români, din cât se vede, din ce în ce mai mulți, urmași ai celor care, în anii `50, au fost slugile crude și perverse ale ocupantului sovietic. Dacă Rusia Stalinului de azi ar invada România, fanii lui Simion și Șoșoacă, păzitori ai tradiției, și-ar trimite într-o veselie conaționalii în pușcării sau direct în pământ, potrivit tradiției iluștrilor înaintași.

• În loc să fie pur și simplu desființate, pensiile speciale au fost pensate de PSDNL și curg mai departe. Chiar cu riscul pierderii banilor europeni din PNRR.

De ce? Explicația e clară și sumbră. In statul român sunt două feluri de cetățeni: unii care au putere, alții care nu au. Magistrații, militarii, jandarmii, serviciile secrete sunt întotdeauna la putere, niciodată în opoziție. Restul românilor n-au altă putere decât să iasă în stradă și să-și strige suferințele. Ei trebuie ținuți în frâu de aceste organe de putere. Care vor fi întotdeauna nu plătite, ci răsplătite pentru asta.

Aceasta este adevărata imagine, dincolo de vorbe, a democrației originale din România, apud Ion Iliescu.

Totuși, legea pensiilor speciale mi se pare incompletă. Ar trebui, cu ajutorul Bisericii, să se intervină la Cel de Sus – „Dă un ordin, dă ceva, să-i mai poți întârzia” – pentru ca durata de viață a pensionarilor speciali să crească peste suta de ani, deoarece, dacă vor trăi cât un pensionar nespecial, nu au șanse să cheltuiască banii căpiță primiți.

• N-aș fi crezut că fake news poate pătrunde și în matematică. Din când în când, mai rezolv probleme, în special de geometrie, ca să am impresia că respir aer curat după duhorile emanate de politică și presă pe care le inhalez cotidian.

Pe nu știu câte site-uri s-a ivit știrea că două liceene din America au demonstrat trigonometric teorema lui Pitagora. Cică au folosit „legea sinusurilor”. Nimeni nu publică demonstrația respectivă, s-o văz și eu. Nicio autoritate matematică nu a verificat-o și nu i-a dat certificat de valabilitate. Totuși, se titrează în neștire: „Teorema lui Pitagora, demonstrată după 2000 de ani” (în realitate sunt vreo 2.500, și de atunci a fost demonstrată în peste 300 de moduri).

O asemenea demonstrație este, înainte de matematică, imposibilă logic. S-a folosit în demonstrație „legea sinusurilor” (probabil a/sinA=b/sinB=c/sinC=2R)? Păi, de cum ai rostit, sau ai scris, sinus, asta presupune, dat fiind că sinusul e raportul dintre cateta opusă unghiului și ipotenuză, un triunghi dreptunghic – în care este valabilă teorema lui Pitagora. În logică, această greșeală se numește petitio principii, anticiparea principiului sau argument circular. Pe scurt, „Este adevărat că sunt bogat pentru că sunt bogat”, explicație care, în cazul politicienilor români, devine lege. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult