Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Podcastul „La bani mărunți”. Titi Aur s-a reinventat, de la conducere defensivă, la fabrica de cârnați tradiționali: „Veneau oamenii în fața magazinului și spuneau: «A, dar nu vrem doar carne de taur» ”

Foto: Facebook Titi Aur

După ce pandemia i-a închis business-ul „de plăcere”, Academia de conducere defensivă, iar cei 60 de angajați au intrat cu toții în somaj, Titi Aur, multiplul campion naţional de raliuri, și-a deschis un business „de nevoie”: o mică fabrică de produse de carne.

Expertul în conducere defensivă, invitatul lui Claudiu Pândaru la podcastul BCR de educație și inteligență financiară „La bani mărunți”, amplificat de Republica.ro, a vorbit despre cele „6 zile de groază” din cele 12, cât a durat spitalizarea sa la Bârlad, după ce a făcut o formă gravă de Covid, dar și despre cum a câștigat primii săi bani și despre prima sa afacere „ilegală”, de dinainte de 1990, după fuga sa din țară.

Decizia înființării, „de la zero”, la Buftea, a unei fabricuțe de carne, unde spune, în glumă, că produce „începând de la cârnați...la cârnați”, a luat-o după ce analizat ce business ar merge în „caz de război, de pandemie”, și a concluzionat: unul cu mâncare.

Așa că a închiriat o hală și a amenajat-o, apoi a deschis și două magazine. „Facem niște produse 100 la sută naturale, facem începând de la cârnați, cum glumesc eu, la cârnați. Dar de fapt nu facem doar cârnați, cârnați facem foarte puțini, facem 40 de produse din carne”, spune multiplul campion naţional de raliuri.

În prima fază, primul magazin s-au numit „TAUR”, dar a renunțat, pentru că lumea confunda cu animalul cu același nume. „Veneau oamenii în fața magazinului și spuneau: A, dar nu vrem doar carne de taur. Cei ce mă știau făceau asocierea T Aur, Titi Aur, dar alții nu. Și atunci am renunțat și mergem pe Artisan Gourmet”, a povestit expertul în conducere defensivă.

„Am avut un magazin pe care îl mutăm în Floreasca, mai avem unul pe Iuliu Maniu, suntem în magazinele Naturalia din București, la Real Food și încercăm să intrăm și la marii retaileri”, a precizat Titi Aur, care a adăugat că fabrica a început producția în urmă cu cinci luni, iar în prezent la magazinele sale se vând 40 de de sortimente de produse de carne.

„M-am uitat la indicatorul de combustibil, adică la pulsoximetrul care arăta 62. În acel moment, am intrat în panică, am simțit că se termină totul”

Pilotul a relatat unul dintre momentele dificile trăite în spitalul din Bârlad, unde a fost internat 12 zile, după ce s-a infectat cu coronavirus și a avut o formă gravă de boală, pentru care a avut nevoie de oxigen.

„Chiar și când mergi cu mașina de curse cu 200 km la oră pe un drum forestier ai pedale, ai volan, simți că ai controlul, deși orice mică greșeală te poate duce la moarte direct, dacă intri cu viteza aia în pom. Ei, când ai covid și când pleci dimineața la toaletă pe holul spitalului și rămâi fără aer... Am spus că poate e un atac de panică și poate nu e chiar așa rău. M-am uitat la indicatorul de combustibil, adică la pulsoximetrul care arăta 62 - pentru cei ce nu știu e foarte puțină saturația de 62, ești aproape de intubare, normal trebuie să ai peste 94-95-96. În acel moment, am intrat în panică, am simțit că se termină totul, m-am întors la cele două surse de oxigen, pentru că una nu îmi ajungea, am ajuns până la 28 de litri de oxigen. Șase zile au fost de panică, de groază, din cele 12 de spital”, spune pilotul care a trecut cu bine peste această perioadă cu ajutorul echipei medicale de la Spitalul Bârlad și cu optimismul care îl caracterizează. „Am avut norocul că nu am avut alte comorbidități”.

Foto: Facebook Titi Aur 

„Trafic cu Renault Trafic”

Titi Aur a povestit la podcastul BCR că înainte de 1990 a fugit din țară, iar prima sa afacere a fost una ilegală: „Am cărat țigări din Elveția în Austria”. „În Elvetia țigările costau jumătate față de cât erau Austria. Atunci nu era UE. Atunci am făcut bani cu acel trafic, și la propriu și la figurat, că aveam un Renault Trafic”, a zâmbit campionul la raliuri.

După Revoluție, pilotul a avut tonete în Bârlad unde vindea gumă de mestecat, țigări și ciocolate, apoi s-a asociat cu un prieten din copilărie și și-a făcut o firmă de transport. A renunțat și a trăit din banii câștigați din sponsorizări și curse motor sport. Însă primul business „adevărat” după perioada de motor sport a fost Academia de conducere defensivă și de pilotaj, pe care a înființat-o în 2007. Înainte de pandemie, spune Titi Aur, Academia, principalul său business - o investiție de 12 milioane de euro, din fonduri europene, credite și bani de la parteneri -, ajunsese „pe zero”, nu mai producea nici pierderi, dar nu avea nici profit.

Despre cum a fugit Titi Aur, înainte de 1990, peste graniță și a ajuns în Italia, ce a făcut cu primii bani câștigați din salariu la o fabrică din Bârlad, despre cum și-a luat carnet de șofer la 17 ani și jumătate și de ce preferă mașina electrică în locul celor cu combustie aflați ascultând fișierul audio atașat la acest text.

Ascultați mai jos discuția integrală ”La bani mărunți”, în fișierul audio atașat la acest text.

Toate episoadele podcastului ”La bani mărunți” pot fi ascultate aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult