Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Problema numărul 1 a României

Care este problema numărul 1 a României în clipa de față? Prețurile la alimente și energie? Situația grea a agriculturii? Legile Educației și protestele sindicatelor din învățământ? Absorbția fondurilor PNRR? Pensiile speciale? Rotația lui Ciucă și Ciolacu, unul în jurul cozii celuilalt? Prima poziție în Europa pe care o deține România în privința mărimii totale a șpăgilor din spitale? Bâstroe?

Nu. Oricât de apăsătoare ar fi toate acestea, vulnerabilitatea maximă a României este Republica Moldova. Deși Basarabia și România nu sunt o singură țară, o lovitură aplicată Chișinăului ar provoca răni grave Bucureștiului. Ziua sirenelor de alarmă, care au răsunat ieri în Capitală, nu e doar un exercițiu.

Să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă planul inițial, de cucerire a Ucrainei în câteva zile, în pas de gâscă, i-ar fi reușit lui Putin. Moldova ar fi fost ocupată apoi de trupele rusești în 24 de ore, pentru protejarea etnicilor ruși, mâncați pe pâine de ferocea Maia Sandu, la comanda NATO.

Una dintre cele mai tâmpificante lozinci aruncate de propaganda Kremlinului și zbierată de adunătura de strigaci cu simbrie ai răufăcătorului fugar Ilan Șor, sună așa: „Nu vrem să intre Moldova în război!”. Păi, cum dracului să intre? Pe cine să atace, cu o „armată” de 6.500 de soldați, posedând armament la nivel strămoșesc? Nici măcar cu Transnistria n-ar avea sorți de izbândă Chișinăul – 2 martie este Ziua Memoriei, în care sunt pomeniți românii uciși în războiul de pe Nistru din 1991-1992. Chiar și un nătărău își dă seama că Moldova nu poate intra, nu poate fi decât băgată în război, prin atacarea ei de către Rusia. Cât privește o intervenție ucraineană în Transnistria, nu s-ar putea produce, potrivit declarației Kievului, fără acordul Chișinăului. Pe care guvernarea Maia Sandu-Dorin Recean n-a înnebunit să și-l dea.

Pentru că Ucraina se încăpățânează să reziste hoardei ruse, Putin nu poate ocupa militar Moldova. Dar nu se va da în lături de la nicio formă de agresiune hibridă, de la sabotaj economic, organizare de mișcări violente, asasinate politice, montarea unei lovituri de stat pentru a obține controlul. Din acel moment, rușii ar avea o bază prețioasă de operații la granița NATO și în spatele Ucrainei. Atacuri hibride pot fi lansate asupra României – pomparea financiară, logistică și propagandistică a partidului AUR și celorlalte formațiuni anti UE și NATO, încurajarea mișcărilor extremiste maghiare din Transilvania, amestecul în alegerile din 2024, cu metode testate în SUA. Scopul: transformarea României cel puțin într-o Ungarie sau Austrie, săpând astfel un culoar troian rusesc în Europa, de la Marea Neagră, până la granița Germaniei. Capete de pod pentru această operațiune specială există deja: postul tv al interlopului Sebastian Ghiță, fugit în Serbia, i-a oferit o oră de emisie în prime-time, pentru a trâmbița manipulările Kremlinului, șefei detașamentelor de asalt Șor, Marina Tauber, o altă urmărită penal. Agenții Rusiei, plasați în toate partidele și în presă, sunt gata oricând de acțiune.

Guvernul României trebuie să continue să susțină din răsputeri Moldova, economico-financiar, energetic, cu schimb de informații, în plan internațional, nu numai pentru că suntem o singură nație. Pe calea către UE și NATO, căci alta nu există. Neutralitatea, pe care 60% dintre cetățenii Republicii Moldova ar dori-o, este o amăgire. O Elveție în zona asta este imposibilă. Sloganul „Să nu-i enervăm pe ruși cu NATO!”, prezent și în România, nu face nici cât o ceapă degerată: Ucraina nu solicitase aderarea la UE și n-avea nicio perspectivă realistă de intrare în NATO, ceea ce nu l-a oprit pe Putin de la invazie.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spune că Moldova nu e pregătită să intre în NATO, fiind foarte slabă militar, mică și săracă. Nu e un argument: Slovenia, Islanda, Muntenegru, țări cu o populație mult mai mică decât a Moldovei, cu cheltuieli militare din PIB insignifiante, erau pregătite? Și totuși, sunt membri NATO.

Indiferent de rezultatul războiului, Rusia va rămâne acolo unde este și așa cum este – trufașă, dictatorială, agresivă, un pericol permanent pentru orice democrație. Chiar cu Prutul între noi, România și Moldova sunt unite de aceeași soartă în fața Răului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult