Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Problema numărul 1 a României

Care este problema numărul 1 a României în clipa de față? Prețurile la alimente și energie? Situația grea a agriculturii? Legile Educației și protestele sindicatelor din învățământ? Absorbția fondurilor PNRR? Pensiile speciale? Rotația lui Ciucă și Ciolacu, unul în jurul cozii celuilalt? Prima poziție în Europa pe care o deține România în privința mărimii totale a șpăgilor din spitale? Bâstroe?

Nu. Oricât de apăsătoare ar fi toate acestea, vulnerabilitatea maximă a României este Republica Moldova. Deși Basarabia și România nu sunt o singură țară, o lovitură aplicată Chișinăului ar provoca răni grave Bucureștiului. Ziua sirenelor de alarmă, care au răsunat ieri în Capitală, nu e doar un exercițiu.

Să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă planul inițial, de cucerire a Ucrainei în câteva zile, în pas de gâscă, i-ar fi reușit lui Putin. Moldova ar fi fost ocupată apoi de trupele rusești în 24 de ore, pentru protejarea etnicilor ruși, mâncați pe pâine de ferocea Maia Sandu, la comanda NATO.

Una dintre cele mai tâmpificante lozinci aruncate de propaganda Kremlinului și zbierată de adunătura de strigaci cu simbrie ai răufăcătorului fugar Ilan Șor, sună așa: „Nu vrem să intre Moldova în război!”. Păi, cum dracului să intre? Pe cine să atace, cu o „armată” de 6.500 de soldați, posedând armament la nivel strămoșesc? Nici măcar cu Transnistria n-ar avea sorți de izbândă Chișinăul – 2 martie este Ziua Memoriei, în care sunt pomeniți românii uciși în războiul de pe Nistru din 1991-1992. Chiar și un nătărău își dă seama că Moldova nu poate intra, nu poate fi decât băgată în război, prin atacarea ei de către Rusia. Cât privește o intervenție ucraineană în Transnistria, nu s-ar putea produce, potrivit declarației Kievului, fără acordul Chișinăului. Pe care guvernarea Maia Sandu-Dorin Recean n-a înnebunit să și-l dea.

Pentru că Ucraina se încăpățânează să reziste hoardei ruse, Putin nu poate ocupa militar Moldova. Dar nu se va da în lături de la nicio formă de agresiune hibridă, de la sabotaj economic, organizare de mișcări violente, asasinate politice, montarea unei lovituri de stat pentru a obține controlul. Din acel moment, rușii ar avea o bază prețioasă de operații la granița NATO și în spatele Ucrainei. Atacuri hibride pot fi lansate asupra României – pomparea financiară, logistică și propagandistică a partidului AUR și celorlalte formațiuni anti UE și NATO, încurajarea mișcărilor extremiste maghiare din Transilvania, amestecul în alegerile din 2024, cu metode testate în SUA. Scopul: transformarea României cel puțin într-o Ungarie sau Austrie, săpând astfel un culoar troian rusesc în Europa, de la Marea Neagră, până la granița Germaniei. Capete de pod pentru această operațiune specială există deja: postul tv al interlopului Sebastian Ghiță, fugit în Serbia, i-a oferit o oră de emisie în prime-time, pentru a trâmbița manipulările Kremlinului, șefei detașamentelor de asalt Șor, Marina Tauber, o altă urmărită penal. Agenții Rusiei, plasați în toate partidele și în presă, sunt gata oricând de acțiune.

Guvernul României trebuie să continue să susțină din răsputeri Moldova, economico-financiar, energetic, cu schimb de informații, în plan internațional, nu numai pentru că suntem o singură nație. Pe calea către UE și NATO, căci alta nu există. Neutralitatea, pe care 60% dintre cetățenii Republicii Moldova ar dori-o, este o amăgire. O Elveție în zona asta este imposibilă. Sloganul „Să nu-i enervăm pe ruși cu NATO!”, prezent și în România, nu face nici cât o ceapă degerată: Ucraina nu solicitase aderarea la UE și n-avea nicio perspectivă realistă de intrare în NATO, ceea ce nu l-a oprit pe Putin de la invazie.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spune că Moldova nu e pregătită să intre în NATO, fiind foarte slabă militar, mică și săracă. Nu e un argument: Slovenia, Islanda, Muntenegru, țări cu o populație mult mai mică decât a Moldovei, cu cheltuieli militare din PIB insignifiante, erau pregătite? Și totuși, sunt membri NATO.

Indiferent de rezultatul războiului, Rusia va rămâne acolo unde este și așa cum este – trufașă, dictatorială, agresivă, un pericol permanent pentru orice democrație. Chiar cu Prutul între noi, România și Moldova sunt unite de aceeași soartă în fața Răului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult