Psihologul Daniel David, la EC Talks by E.ON, despre viața cu sens și semnificație: Dacă nu ați făcut asta până acum, de luni implementați acest lucru!

Prieteni, muzică bună, pofta de a descoperi și plăcerea de a stabili ritmul zilnic așa cum își dorește fiecare. Mulți dintre noi am descoperit bucuria lucrurilor cu adevărat importante la Electric Castle, acel loc departe de stresul urban și rutina zilnică, în care găsești echilibrul și starea de bine.

O stare de bine pe care organizatorii și-au propus s-o prelungească și post festival, cu ajutorul invitaților selectați în sesiunile EC Talks by E.ON, o serie de întâlniri care îți schimbă viața, cu invitați extraordinari și unde tinerii pot lua parte la discuții despre smart living, valori, respect pentru patrimoniu și viitorul alegerilor sustenabile.

An de an, EC Talks by E.ON a fost cadrul de dezbatere care încununează toate experiențele sustenabile propuse de E.ON în festivalul Electric Castle. Un loc pentru idei, acțiuni și povești menite să inspire la fapte și la schimbare. Sub umbrela Sustenabilitate vs. Conflict, jurnaliști, psihologi și influencers au venit vara trecută cu soluții pentru o „curățenie generală” și câteva principii ce pot schimba modul în care oamenii gândesc sustenabil, pe termen lung.

Daniel David, Daniel Butucel, Radu Umbres, Cristian China-Birta, Răzvan Exarhu, Cristian Lupșa, Emilia Șercan sunt doar câțiva dintre speakerii invitați care și-au imaginat, la ediția precedentă a EC Talks by E.ON, un viitor sustenabil prin discuții libere despre mediu, civism, media, prejudecăți, soluții energetice inovatoare și sustenabile.

Sesiunile de discuții EC Talks au fost organizate la invitația și provocarea E.ON, un agent al schimbării în drumul deloc simplu al tranziției către noua lume a energiei, mai verde, mai sustenabilă, o companie care nu se ferește de teme importante precum Action for Climate și Sustenabilitate și care reușește să se reinventeze, să vină cu soluții adaptate nevoilor noii societăți și noii realități din România și de la nivel global. Instrumentele și soluțiile energetice durabile potrivite nevoilor zilnice sunt grupate sub conceptul “FUTURE ENERGY HOME”. Acestea au capacitatea de a reduce impactul asupra mediului, oferind totodată confortul căutat pentru acasă.

O temă ce a revenit recurent în discuțiile purtate de tinerii prezenți la EC Talks by E.ON este cea numită în literatură eco-anxiety, anxietate ecologică, o combinație dintre presiunea responsabilității individuale când vine vorba de viitorul planetei - nevoia de a arunca unde trebuie o doză, de a consuma mai puțină apă sau a alege eticheta corectă dintr-un raft -, și pe de cealaltă parte un punct de tensiune enorm legat de „termostatul capitalismului”, așa cum l-a numit moderatorul discuțiilor, Vlad Tăușance, ce merge către un consum nu neapărat la fel de responsabil cum suntem noi invitați să fim.

Cum se poate transforma anxietatea în îngrijorare, pentru găsirea de soluții pragmatice

Cum ne comportăm cu această anxietate eco, cum o tratăm, cum o abordăm, cum facem ca tinerii să nu rămână marcați?, a fost întrebat rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, psihologul Daniel David, invitat la una dintre sesiunile EC Talks by E.ON.

Profesorul de psihologie a vorbit despre atitudinea corectă față de mediu și schimbările climatice, care trebuie să fie dublată mai degrabă de o îngrijorare sănătoasă, caracterizată de o gândire flexibilă, non-catastrofică, care ajută la găsirea de soluții pragmatice.

„Este absolut normal, în lumea în care trăim, să avem o atitudine care să fie caracterizată de îngrijorare. Este important să nu fim calmi și relaxați, fiindcă lucrurile vin peste noi și dacă ești calm și relaxat nu ești motivat să te implici, nu ești motivat să cauți soluții.

Pe de altă parte, anxietatea, din start, nu te ajută să găsești cele mai bune soluții. Dacă ești anxios, gândești prost, atenția nu funcționează bine și nu ești eficient în ceea ce faci. Deci nici anxietate, nici calm și relaxare, ci o atitudine de îngrijorare, care poate să fie mai mult sau mai puțin intensă în funcție de diverse situații”, a explicat rectorul UBB.

Cum ajungi din zona de anxietate în zona de îngrijorare? La nivelul simțului comun, oamenii n-au așteptat să apară psihologia, spune Daniel David, ci ei au creat propria psihologie de simț comun. 

„Dacă întreb pe foarte mulți de unde credeți că vin emoțiile pe care le avem, foarte mulți vor spune că emoțiile, inclusiv anxietatea, vin din situațiile cu care ne confruntăm. Suntem anxioși fiindcă nu sunt atitudini responsabile față de schimbările climatice, ne simțim vinovați că nu facem ceea ce trebuie. Or psihologia vine și ne învață că nu evenimentul declanșează emoțiile, ci modul în care noi îl interpretăm, modul în care noi gândim asupra evenimentului generează emoțiile.

Când apare anxietatea? Anxietatea apare atunci când de exemplu față de schimbările climatice am un stil de gândire de genul „trebuie”, dacă nu se întâmplă ce cred eu că trebuie să se întâmple, ce trebuie să facă politicienii, ce ar trebui să facă societatea, catastrofez, duc negativul într-o zonă de catastrofă, n-am toleranță că lucrurile nu se întâmplă așa cum vreau eu și adesea fac evaluări globale: ceilalți sunt proști, incapabili, nu înțeleg lucrurile.

Raportarea cognitivă care ne-ar ajuta să avem acea zonă de îngrijorare absolut sănătoasă este o gândire flexibilă - îmi doresc și fac tot ce depinde de mine să conving, negativul îl evaluez ca negativ, dar nu îl duc în catastrofă, trebuie să tolerez negativul și să merg înainte căutând soluții și nu fac evaluări globale, evaluez punctual diverse situații. Dacă tinerii ar reuși să aibă această raportare față de problemele climatice, cu o gândire flexibilă, non-catastrofică, cu toleranță la frustrare, anxietatea s-ar transforma în îngrijorare și îngrijorarea i-ar ajuta să caute soluții mai pragmatice”, a spus Daniel David.

Soluția simplă pentru o viață cu sens - un set de două-trei valori cardinale asumate. „Acele valori cardinale trebuie să le știi așa cum îți știi numele și unde locuiești”

O altă temă adusă în discuțiile EC Talks by E.ON a fost legată de wellbeing și cum să transferi starea de bine din festival în viața de zi cu zi. O soluție foarte simplă pentru a avea o viață cu sens, parte a unei bunăstări psihologice, este să îți definești un set de două-trei valori cardinale ce trebuie asumate, a subliniat profesorul de psihologie Daniel David.

„Acele două-trei valori cardinale trebuie să le știi așa cum îți știi numele și unde locuiești. Și când ești întrebat de cineva pe nepregătite care sunt ele, să le poți spune fără să zici ok, stai un pic să mă gândesc. După ce ți-ai definit acest set valoric, dacă faci săptămânal lucruri congruente cu aceste valori, apare psihologic sentimentul unei vieți cu sens și semnificație. Asta e o soluție simplă, care nu costă nimic și nu depinde de bunăstarea fizică, depinde de opțiune și de niște cunoștințe de psihologie. Așa că dacă nu ați făcut asta până acum, de luni implementați acest lucru! Definiți-vă valorile și faceți săptămânal lucruri congruente cu ele și o să aveți sentimentul că viața voastră are sens și semnificație. Adică o stare de bine psihologic”, i-a îndemnat pe tineri profesorul Daniel David. Munca, familia, cariera, generozitatea, empatia, distracția sunt doar câteva exemple de valori cardinale.

„Acele comportamente trebuie să fie ca spălatul pe dinți. Deci nu ai voie să spui: Nu am avut timp să le fac. Pe parcursul zilei trebuie să facă parte din rutina de viață”, a explicat Daniel David la EC Talks by E.ON.

Psihoterapia nu este ca o injecție, nu o faci în câteva secunde, psihoterapia înseamnă în mod normal 20 - 50 de ședințe de psihoterapie. tocmai pentru faptul că, după ce ai generat înțelegerea problemei, a schimba pattern-urile cognitive este un efort, a continuat profesorul de psihologie. „Terapeutul bun va fi mereu acela care va ști să lege noua înțelegere de viața de zi cu zi. Că altfel degeaba ai înțeles, dacă nu se exprimă în viața de zi cu zi”, a punctat el.

„Autoreglarea psihologică este importantă, dar trebuie să o învățăm într-o zonă de specialitate”

Daniel David a atras atenția și asupra epidemiei de „antrenori de viață”, persoane fără pregătire științifică în domeniul psihologiei și care pot face mai mult rău decât bine celor ce apelează, pe mulți bani, la serviciile lor.

„Pe psihologia de simț comun s-a născut o pseudoștiință promovată de foarte mulți pseudo-specialiști care se prezintă ca fiind, de exemplu, antrenor de viață - life coach. Eu îi iubesc pe cei care fac coaching în sport, când se pricep, coaching în economie, dacă e făcut de un economist, dar coach în a-ți trăi viața și un coach în emoții, fără să fii psiholog, este de fapt de fapt un fel de vecin cu experiență bogată de viață care își teoretizează experiențele și crede că îi poate învăța și pe alții. De foarte multe ori ne învață lucruri proaste, care ne fac mai mult rău decât bine. Deci autoreglarea psihologică este importantă, dar trebuie să o învățăm într-o zonă de specialitate”, a explicat rectorul UBB importanța construirii pe principii de adevăr științific a trăirilor psihologice.

„Puteți fi arhitecții propriei stări psihologice doar dacă mergem într-o zonă corectă de înțelegere”, a spus el.

În școli elevii „învață tot felul de lucruri, dar nu învață niște tehnici simple de relaxare”

O altă întrebare primită de psihologul Daniel David din partea publicului la EC Talks by E.ON s-a referit la cum ar vedea el un program de promovare a sănătății și igienei mentale în școli. Rectorul UBB a răspuns că îi este foarte greu să înțeleagă de ce elevii care termină ciclul primar, gimnazial sau liceal nu știu să folosească tehnici simple de relaxare.

„Învață tot felul de lucruri, dar nu învață niște tehnici simple de relaxare de care avem nevoie. Relaxarea este antidotul stresului. Stresul e o problemă epidemică în lumea în care trăim. Nu se ocupă nimeni să-i învețe lucrurile astea, decât dacă au o problemă pe parcursul educației și ajung într-un cabinet de psihologie. Asta ar trebui să fie partea unui curriculum”, vede el, adăugând că, așa cum își știe numele sau unde locuiește, orice absolvent de liceu ar trebui să aibă un set valoric personal, format din două-trei valori cardinale asumate.

Psihologia se ocupă de promovarea sănătății și de dezvoltarea personală și ar trebui să fie prinsă în programa școlară, spune Daniel David, iar copiii ar fi mult mai rezilienți la stres și în același timp ar fi mult mai sensibili la problemele psihologice, pentru că ar ști să și le identifice.

Aici puteți descoperi toate înregistrările video de la Electric Castle Talks by E.ON.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp